Premierul israelian Benjamin Netanyahu a decolat duminică dimineață din Tel Aviv pentru a efectua o vizită în Statele Unite, unde are programată marți o întâlnire cu președintele american Donald Trump. Întrevederea are loc cu ocazia Adunării Generale a ONU, unde cei doi lideri ar urma să discute despre victoria asupra grupării Hamas, contracararea Iranului, precum și despre consolidarea relațiilor diplomatice cu statele arabe, relatează Euronews.com.
Aceasta ar urma să fie prima întâlnire a președintelui american Donald Trump cu un lider străin, după începerea celui de-al doilea mandat la Casa Albă. Benjamin Netanyahu susține că acest lucru reprezintă „o dovadă a forței alianței israeliano-americane".
Premierul israelian și-ar propune să consolideze relațiile cu Statele Unite, după tensiunile înregistrate în timpul administrației lui Joe Biden.
„Consider că, lucrând îndeaproape cu președintele Trump, putem reînnoi (relațiile) și mai mult și în bine. Cred că putem consolida securitatea, putem extinde cercul păcii și putem pune bazele unei ere remarcabile de pace prin putere", a declarat premierul israelian.
Vizita de cinci zile a lui Benjamin Netanyahu în Statele Unite are loc, deși Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare în noiembrie 2024, pe numele premierului israelian.
Mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu, emis de CPI
În luna noiembrie 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, acuzați de comiterea de crime de război și crime împotriva umanității. Curtea a emis, de asemenea, un mandat de arestare pentru liderul Hamas, Mohammed Deif.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene fac parte din CPI și, prin urmare, sunt obligate să rețină suspecții care fac obiectul unui mandat de arestare dacă aceștia pun piciorul pe teritoriul lor. SUA și Israelul, însă, nu fac parte din Curte.
În prima sa zi în funcție, Trump a semnat o serie de ordine executive, inclusiv un proiect de lege care ar restabili posibilitatea de a sancționa CPI. Proiectul de lege a fost, însă, blocat marți de democrații din Senat. Joi, organismul de conducere al CPI a declarat că "regretă orice încercare de a submina independența, integritatea și imparțialitatea Curții”.
