Curtea Penală Internaţională (CPI) cu sediul la Haga a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi şeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, Israelul acuzând ca reacţie CPI că "şi-a pierdut orice legitimitate", relatează AFP.
„Camera a emis mandate de arestare împotriva a două persoane, Benjamin Netanyahu şi Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin din 8 octombrie 2023 şi până cel puţin pe 20 mai 2024, ziua în care acuzarea a depus cererile de mandate de arestare", a transmis CPI într-un comunicat, adăugând într-un alt comunicat că a fost emis un mandat şi pe numele lui Mohammed Deif.
Benjamin Netanyahu susține că decizia CPI e „antisemită”
Benjamin Netanyahu a catalogat drept „antisemită” hotărârea Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat internaţional de arestare împotriva sa şi a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant. Premierul israelian se consideră victima unui nou „proces Dreyfus”.
„Decizia antisemită a Curţii Penale Internaţionale este comparabilă cu un proces Dreyfus de astăzi, care se va încheia în acelaşi mod", se arată într-un bomunicat al biroului premierului israelian Benjamin Netanyahu, citat de AFP.
Condamnat pentru spionaj, degradat şi trimis în colonie penitenciară la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Franţa, căpitanul evreu Alfred Dreyfus a fost exonerat şi reabilitat câţiva ani mai târziu.
Mandatele de arestare au fost clasificate ca „secrete", pentru a proteja martorii şi pentru a asigura desfăşurarea investigaţiilor, a precizat instanţa.
Dar „camera consideră că este în interesul victimelor şi al familiilor lor ca acestea să fie informate despre existenţa mandatelor de arestare", a explicat CPI.
Ca reacţie la anunţul instanţei, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a spus că CPI „şi-a pierdut orice legitimitate" prin emiterea de "ordine absurde".
„Aceasta este o zi neagră pentru (CPI), care şi-a pierdut orice legitimitate de a exista şi de a acţiona", a scris Saar pe contul său de pe platforma X.
Tribunalul de la Haga „s-a comportat ca o jucărie politică în slujba celor mai extremiste elemente care lucrează pentru a submina securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu", a adăugat Saar, în opinia căruia instanţa, fără a avea autoritate, a emis "ordine absurde" împotriva lui Netanyahu şi Gallant.
Procurorul CPI a cerut instanţei în luna mai să emită mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant
Procurorul CPI Karim Khan a cerut instanţei în luna mai să emită mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant (care a fost demis la începutul lunii noiembrie de premierul israelian) pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.
Khan a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas, inclusiv Mohammed Deif, sub suspiciunea de crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Conform Israelului, Deif a fost ucis într-un atac pe 13 iulie în sudul Fâşiei Gaza, deşi Hamas neagă moartea sa.
Ministerul Sănătăţii din Fâşia Gaza a anunţat joi un nou bilanţ de 44.056 de morţi pe teritoriul palestinian de la începutul războiului cu Israelul în urmă cu mai bine de un an.
Cel puţin 71 de persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore, a precizat ministerul într-un comunicat, adăugând că 104.268 de persoane au fost rănite în Fâşia Gaza de la începutul războiului declanşat de un atac fără precedent al Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023.
