Alegerile prezidențiale au readus în dezbaterea publică unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria României: perioada Mișcării Legionare. Pentru foarte mulți tineri, acel moment crunt al istoriei nu este deloc cunoscut. În mesajele pe care candidatul la președinție, Călin Georgescu, le-a transmis pe pagina sa de Tik Tok, urmăritorilor săi, acesta a vorbit despre personaje ale istoriei legionare, pe care Georgescu le consideră…eroi.
Cei care cunosc istoria României, știu foarte bine cine au fost Zelea Codreanu și Ion Antonescu, dar și care au fost tragediile și suferința pe care mișcarea legionară a provocat-o în secolul trecut.
Cum a luat naștere Mișcarea Legionară în România și ce a însemnat ea
Când avea 16 ani, viitorul fondator al Mișcării Legionare din România, Corneliu Zelea Codreanu, își exprima simpatia pentru mișcările naționaliste. A cerut atunci să fie înrolat în armată pentru a lupta în Primul Război Mondial. Apoi, a început studiile la Facultatea de Drept din Iași, de unde a fost exmatriculat din cauza comportamentului agresiv. Și-a continuat studiile în Germania. La întoarcerea în țară, aflat la Iași, în anul 1924, Zelea Codreanu l-a împușcat chiar pe treptele unui tribunal pe șeful Poliției, Constantin Manciu.
Nu a fost judecat pentru uciderea unui om, ci pentru complot, complot care nu a putut fi dovedit în instanță, iar Zelea Codreanu a fost eliberat. S-a întors atunci la Iași, unde a fost primit ca un erou de partenerii săi de convingeri politice naționaliste.
Legiunea Arhanghelul Mihail, înființată de Zelea Codreanu
A urmat înființarea Mișcării Legionare, în anul 1927. Atunci, Zelea Codreanu a înființat, la Iași, Legiunea Arhanghelul Mihail. Formațiunea politică se definea ca o organizație paramilitară, de orientare naționalist-fascistă, cu caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit și anticapitalist. Formațiunea era organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste paramilitare SS.
În anul 1930, în vederea viitoarelor alegeri generale, Codreanu a creat „Garda de Fier”. Organizația milita împotriva expansiunii comunismului, însă scopul era acela de a atrage noi adepți în mișcarea legionară.
În 1933, în preajma alegerilor, Codreanu a înființat partidul „Totul pentru Țară”. Istoricii scriu despre platforma politică pe care au prezentat-o atunci legionarii ca fiind „ extrem de violentă, fascistă, antisemită și antioccidentală”.
A fost momentul când premierul liberal I.Gh.Duca a interzis participarea la alegeri a Gărzii de Fier condusă de Zelea Codreanu. Apoi pe 10 decembrie 1933, Garda de Fier a fost scoasă în afara legii. Pe 29 decembrie, premierul liberal I.Gh.Duca era ucis în gara din Sinaia, de un grup al mișcării legionare.
Ascensiunea partidului naționalist și antisemit a devenit și mai periculoasă la alegerile generale din anul 1937. Atunci, legionarii au obținut peste 15% din voturile alegătorilor, devenind al treilea partid al țării. Îngrijorat de ascensiunea legionarilor, Carol al II lea a decis asasinarea liderului legionar Zelea Codreanu.
Perioada Statului Național Legionar
După abdicarea Regelui Carol al II lea, în anul 1940 Legiunea s-a aliat cu generalul Ion Antonescu și a fost proclamat Statul Național Legionar. Locul lui Zelea Codreanu a fost luat de Horia Sima, cel care urma să amplifice campania de asasinate politice, rasiale și de interese personale. Aproape 70 de foști demnitari ai statului au fost asasinați. Printre aceștia, profesorul Nicolae Iorga, asasinat în noiembrie 1940, de un grup de legionari.
Perioada cea mai violentă din istoria mișcării legionare din România a început din septembrie 1940. Puterea de stat era atunci împărțită între generalul Ion Antonescu și Garda de Fier. Au urmat violențe extreme, după ce devenise evident că Hitler îl susținea pe Antonescu. Totul a culminat cu „rebeliunea legionară” din ianuarie 1941.
În București, au fost arestați 2.000 de evrei. A început Pogromul de la București: evreii erau torturați cu sadism, împușcați sau chiar incendiați de vii. În total, bilanțul pierderilor de vieți omenești ale rebeliunii legionare, s-a ridicat la 256, dintre care 125 de victime, la București.
În iunie 1941, avea loc unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu: Pogromul de la Iași. Între 27 și 30 iunie, au fost uciși 13.266 de evrei, inclusiv copii.
