Cuvântul legionar a fost cel mai căutat pe portalul Dexonline în noaptea de 24 spre 25 noiembrie, după anunţarea rezultatelor parţiale din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pare lesne acum că mesajele de admirație pentru liderii legionari, pe care Călin Georgescu le-a lansat în diferite ocazii nu au cum să-i deranjeze pe oamenii care nu știu ce a însemnat fenomenul pentru România.
În jurnalul ”Bună dimineața, România” de la Euronews România, istoricul Alin Mureșan a pus lipsa de cunoaștere a informațiilor despre Mișcarea legionară și despre crimele comise de această organizație politică pe seama „dezinteresului total pentru educație”.
„Problema majoră pe care o are statul român este dezinteresul total pentru educație, ceea ce explică și lipsa de cunoaștere și rezultatele votului și multe alte probleme ale societății. De vină nu sunt în niciun caz oamenii care au votat, ci statul care nu le-a oferit niște cunoștințe minimale.
Destul de recent, există o materie obligatorie în școli de istoria Holocaustului și va urma și istoria comunismului. Atunci când luate aceste măsuri, sunt luate extraordinar de prost, cu personal nepregătit, pur și simplu pentru a bifa”, a afirmat istoricul.
Ce a însemnat Mișcarea Legionară
„A însemnat o mișcare de masă pornită de jos, din societate, în anii '20. A fost o mișcare antisistem. A fost mișcare anticomunistă și antisemită. Acestea sunt principalele ei caracteristici.
A contat extrem de mult contextul istoric în care ea s-a născut. Vorbim de 1920, perioada în care comunismul tocmai apăruse în Uniunea Sovietică, și începuse să fie exportat în țările din jur. În 1919, de exemplu, pentru o perioadă de câteva luni am avut un regim bolșevic în Ungaria vecină, nu doar în Uniunea Sovietică.
România era practic înconjurată, flancată, practic, de comunism și la est și la vest. Exista un real pericol în societate. Au existat atentate teroriste. Char în Senat, în decembrie 1920”, a afirmat Alin Mureșan.
Cum a ajuns la putere Mișcarea Legionară
Cunoscută și sub numele de Garda de Fier, Mișcarea Legionară a fost una dintre cele mai controversate organizații politice din istoria României, în perioada interbelică. A fost fondată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu, ințial sub denumirea Legiunea Arhanghelului Mihail, având la bază principii naționaliste, anticomuniste și ortodoxe.
„Vorbim despre sfârșitul lui 1940, începutul lui 1941, iarăși contextul istoric este cel mai important. Franța căzuse. Germania nazistă conducea practic Europa atunci. Încă nu începuse războiul cu Uniunea Sovietică.
În afara acestui context, mișcarea legionară nu ar fi ajuns la putere. Ea a venit la putere tocmai din cauza falimentului politicii tradiționale. În vara anului 1940, România a pierdut extrem de multe teritorii. A pierdut și Transilvania, Basarabia și alte câteva teritorii.
În acest context de eșec total al Regelui Carol al II-lea, primul care a introdus regimul dictatorial în România începând din 1938, a ajuns la putere mareșalul Ion Antonescu alături de singura mișcare care l-a susținut atunci (mișcarea legionară)”, a explicat istoricul.
Istoric, despre amenințarea legionarismului: Recursul acesta la violență și la crimă este de departe cel mai periculos
„A existat un cult al violenței foarte puternic și din păcate foarte răspândit și în epocă. Vorbim despre crime care au fost comise și împotriva unor reprezentanți ai statului și împotriva evreilor, în principal. Recursul acesta la violență și la crimă este de departe cel mai periculos.
Din păcate, și statul român a comis foarte multe crime împotriva legionarilor și nu numai. Exista această competiție foarte bolnavă de crime. Acesta este lucrul cel mai periculos.
Ceea ce a condus la aceste violențe, dincolo de contextul inflamat al epocii în anii 40, este violența de limbaj. Întotdeauna de la această violență de limbaj, de la desconsiderarea adversarului de ambele tabere, există real acest pericol.
Trebuie să fim foarte atenți când vorbim despre cei cu care nu suntem de acord și cum vorbim cu cei cu care nu suntem de acord. Se ajunge foarte ușor la violență fizică și chiar la crime”, a concluzionat el.
Asasinatele politice, comise de legionari
Mișcarea legionară a fost implicată în asasinate politice, printre care al premierului I.G. Duca în anul 1933 și al istoricului Nicolae Iorga în 1940.
În decembrie 1933, prim-ministrul liberal I.G. Duca a fost ucis de un grup de legionari, pe peronul gării din Sinaia. Asasinatul a fost comis după ce Duca a decis să interzică Garda de Fier, considerată o organizație extremistă. Cu toate acestea, actul de violență politică a consolidat imaginea legionarilor ca grupare radicală.
De asemenea, Nicolae Iorga, unul dintre cei mai respectați istorici și politicieni din România, a fost asasinat de un grup de legionari, la 27 noiembrie 1940. Iorga era considera de legionari unul dintre principalii adversari, prin prisma contribuției sale la arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1938.
