Liderii europeni analizează dacă activele rusești înghețate ar putea fi utilizate pentru a despăgubi Ucraina, pentru a sprijini armata acesteia și pentru a ajuta la reconstruirea caselor și orașelor distruse, scrie Euronews.com.
Cu toate acestea, există o dezbatere de lungă durată cu privire la activele Kremlinului care au fost înghețate la scurt timp după invazia la scară largă a Rusiei la începutul anului 2022.
Activele în valoare de aproximativ 274 de miliarde de euro sunt încă înghețate, iar oponenții confiscării avertizează că această măsură ar putea încălca dreptul internațional și ar putea destabiliza piețele financiare.
Până în prezent, țările G7 au evitat complicațiile juridice și financiare asociate cu confiscarea directă a banilor și darea lor Ucrainei, folosind doar dobânda la banii înghețați pentru a finanța o asistență inițială de 50 de miliarde de dolari (45,7 miliarde de euro) pentru Ucraina prin împrumuturi din veniturile viitoare din dobânzi.
Dar unii dintre prietenii Ucrainei - Polonia, Regatul Unit și statele baltice Lituania, Letonia și Estonia - doresc să facă mai mult prin preluarea principalului, având în vedere daunele enorme provocate de Rusia.
Inițial, banii se aflau în obligațiuni guvernamentale pe termen scurt deținute ca rezerve pentru banca centrală rusă. Până acum, majoritatea obligațiunilor au ajuns la scadență și s-au transformat în lichidități care se acumulează în băncile custode.
Aproximativ 210 miliarde de euro se află în statele membre ale Uniunii Europene, cea mai mare parte, 183 de miliarde de euro, aflându-se la Euroclear, o casă de compensare belgiană pentru tranzacții financiare. Alte sume se află la instituții financiare din Marea Britanie, Japonia, Franța, Canada, Elveția, Australia și Singapore.
Cine solicită confiscarea activelor și de ce?
Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei va costa 524 de miliarde de dolari (478,6 miliarde de euro) timp de 10 ani, deja mai mult decât totalul activelor rusești. Dacă unul sau mai multe guverne occidentale se opun confiscării activelor, celelalte care doresc să o facă ar putea continua.
Între timp, aliații Ucrainei din Europa se gândesc să își intensifice ajutorul financiar în urma declarațiilor președintelui american Donald Trump, conform cărora Europa trebuie să aibă grijă de propria sa securitate. Mai mulți dintre acești aliați - Franța și Belgia, de exemplu - sunt deja împovărați de niveluri problematice ale datoriei, care depășesc 100% din produsul intern brut.
De ce Franța, Germania și Belgia se opun confiscării activelor?
Liderii europeni susțin că sechestrarea activelor acum ar însemna că acestea nu ar putea fi folosite ca monedă de schimb în cadrul unui acord de pace sau pentru a contribui la aplicarea unei încetări a focului.
Ministrul francez al finanțelor, Eric Lombard, a declarat marți că sechestrarea activelor băncilor centrale este contrară dreptului internațional. Dacă activele rusești ar fi confiscate fără temei legal, „ar putea reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară europeană”, a spus el.
„Pledez pentru o mare prudență în ceea ce privește aceste active înghețate”, a declarat premierul belgian Bart De Wever la summitul UE din 6 martie. „În momentul de față, aceasta este de fapt o găină care face și ouă de aur. Aceste profituri excepționale se îndreaptă către Ucraina.”
Opozanții sechestrului se tem, de asemenea, că țările și investitorii vor ezita să apeleze la instituțiile financiare europene dacă se tem că activele ar putea fi sechestrate, subminând rolul monedei euro ca monedă internațională pentru rezervele de stat.
Confiscarea activelor ar fi legală în temeiul dreptului internațional?
Unii experți susțin că confiscarea ar fi o „contramăsură” adecvată. Acesta este un termen juridic specific care se referă la o acțiune care în mod normal ar fi ilegală, dar care este justificată ca mijloc de a determina Rusia să înceteze propriile încălcări ale dreptului internațional.
„Nu există nicio dilemă între utilizarea activelor unui agresor pentru a-și proteja victima și menținerea unui angajament față de ordinea bazată pe reguli”, a scris Nigel Gould-Davies, senior fellow la Institutul Internațional pentru Studii Strategice și fost ambasador al Marii Britanii în Belarus, într-o analiză juridică.
