România și celelalte state ale Uniunii Europene vor putea folosi bani europeni pentru a întări industria de apărare, potrivit publicației Financial Times. Este vorba despre zeci de miliarde de euro din fondurile de coeziune care vor fi direcționate spre apărare și securitate. Măsura vine în contextul războiului din Ucraina și a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA.
Este vorba despre o treime din bugetul Uniunii Europene, aproape 392 de miliarde de euro, bani care erau destinați între 2021 și 2027 reducerii inegalităților economice din statele UE, numite și fonduri de coeziune.
Doar 5% din aceste fonduri au fost cheltuite până acum. Banii din fondurile de coeziune nu puteau fi folosiți pentru a cumpăra echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a Armatei, ci doar pentru produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.
În câteva săptămâni, statele UE vor fi anunțate că se schimbă regulile, au precizat surse oficiale din UE, citate de de Financial Times.
Vor putea aloca banii de coeziune pentru producția de arme și muniție, consolidarea drumurilor și podurilor, astfel încât tancurile să poată trece în siguranță.
Decizia pe care Comisia Europeană ar urma să o ia în săptămânile viitoare ar putea prefața felul cum va arăta viitorul buget al UE, ce va fi negociat începând de anul viitor, cu un accent mult mai mare pe apărare.
Există îngrijorări la nivelul unor state europene, mai scriu jurnaliștii de la Financial Times, că această schimbare de paradigmă ar putea însemna abandonarea altor domenii - cheie precum dezvoltarea regională sau tranziția verde.
România beneficiază de 31,5 miliarde de euro, fonduri de coeziune, potrivit Comisiei Europene. Din această sumă au fost cheltuite până acum patru miliarde de euro, a explicat ministrului Fondurilor Europene, Adrian Câciu, pentru Euronews România.
Programele de înzestrare a armatei continuă. Anunțul șefului Statului major al Apărării
Gheorghiță Vlad, șeful statului major al Apărării: „Este semnată letter off acceptence pentru F35. Este aproape matur contractul pentru ATBTU pentru mijloacele blindate ușor. Nu cred că se va semna până la sfârșitul acestui an, cel mai probabil la începutul anului viitor. Da, continuăm programele de înzestrare. Sunt foarte determinat să aducem capabilități corespunzătoare militarilor Armatei Române.
(Reporter: Cât de urgente sunt aceste achiziții?)
Toate sunt urgente. Toate achizițiile, având în vedere conjunctura de securitate, toate sunt necesare.”
Cum se înarmează statele UE
Într-o ediție specială organizată de Euronews România din studioul Agora din Parlamentul European, europarlamentarii Vasile Dîncu și Nicu Ștefănuță au vorbit despre măsurile pe care Comisia Europeană vrea să le implementeze pentru consolidarea apărării.
Vasile Dîncu, europarlamentar: „Înseamnă că acest viitor comisar, Andrius Kubilius, fost premier în Lituania, va trebui să pună în practică ceea ce am făcut noi acum doi ani de zile, împreună cu NATO. Conceptul strategic al NATO pentru Europa se numește «Busola strategică»
Înseamnă câteva lucruri care sunt importante, dar sunt complicate de făcut. În primul rând, să refacem industria de apărare din Europa care în acest moment nu este performantă.
În acest moment, de exemplu, Rusia poate produce mai mult armament în șase luni decât poate să producă Germania și încă vreo două țări din Europa, ceea ce este un lucru foarte complicat.
Care mai importantă întrebare pentru Kubilius în timpul audierii a fost: de unde faceți rost de bani? Ăsta nu este un lucru foarte simplu. Există bani în bugetele comune ale țărilor pentru NATO (...) Acești bani trebuie să fie planificați, coordonați, puși într-o schemă la nivel central”
Vasile Dîncu: Ca să aduci niște tancuri din Constanța la Riga sau din Olanda până în Ucraina durează vreo 12 zile
Vasile Dîncu, europarlamentar: „Trebuie să refacem infrastructura Europei. Ca să aduci niște tancuri din Constanța la Riga sau din Olanda până în Ucraina durează vreo 12 zile. În primul rând, drumurile noastre din Polonia sau România nu suportă decât o masă de sub 80 de tone. Un tanc american are, de exemplu, 80 de tone minimum fără toată încărcătura lui.
Această discuție a fost accelerată de nefericitul război din Ucraina acest proces de negociere între Europa și SUA și între Europa și NATO.
Până la urmă, noi, europenii, eram în două posturi; și în NATO și în UE, și nu puteam să plătim și la NATO și pentru «Busola strategică»”
Nicu Ștefănuță, despre cheltuielile UE pentru apărare: Șapte miliarde de euro. Asta nu înseamnă nimic. Este penibilă lipsa de viziune pe termen lung
Nicu Ștefănuță, europarlamentar: Mie ce îmi pare rău este că ne pregătim doar acum. Se avansau cifre de 300-400 de miliarde de euro.
În bugetul trecut, cel de șapte ani, pentru apărare știți câți bani erau? Șapte miliarde de euro. Asta nu înseamnă nimic. Mi se pare ridicol că în ciuda invaziei Crimeei, UE a gândit în anul 2020, când a început noul cadru financiar 2021, că doar atât avem nevoie - de șapte miliarde. Este penibilă lipsa de viziune pe termen lung.
Vom fi ca în filmul acela celebru «California dreaming» în care oprea trenul NATO într-o stație din Dăbuleni sau nu mai știu pe unde, pentru că nu avea actele necesare. Cam asta este la nivel comic situația de acum. Nu avem interoperabilitate. În unele țări, șinele sunt mai late, în altele mai scurte.
O țară ca Rusia nu te ia în serios dacă nu ai arme, dacă nu ai ceea ce-ți trebuie. Te va călca pe cap ca și cum nu exiști sau China. Trebuie să ne luăm în serios, să investim ca lumea ca să fim pregătiți, nu ca să pornim vreun război. Să fim pregătiți în cazul în care se escaldează situația”
