Președintele României, Klaus Iohannis a ținut un discurs la ceremonia organizată de Ziua Armatei României. El a punctat că România va continua să acorde "o atenţie deosebită" şi înzestrării armatei cu echipamente de luptă şi de protecţie moderne.
"Începând cu acest an, alocăm 2,5% din PIB Apărării, iar cel puţin 20% din acest buget va fi destinat în continuare înzestrării forţelor armate. Această bază solidă ne va permite să derulăm o serie de programe de modernizare a echipamentelor existente şi de înzestrare cu altele moderne, printre care: avioane multirol, sisteme şi echipamente moderne defensive, sisteme radar, precum şi echipamente de protecţie individuală şi colectivă", a spus Iohannis.
În octombrie, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), președintele a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024 – 2033. Potrivit planului, Armata României îşi va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi în cadru aliat, "în vederea descurajării şi a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură".
Achiziții ale Armatei Române
Strategia militară a României este aliniată la obiectivele Alianței Nord Atlantice. De-a lungul timpului România a crescut cheltuielile cu apărarea, ajungând la 2% din PIB în 2017 și la 2,5% din PIB în 2023.
Anul trecut MApN a încercat să liciteze pentru achiziția a 231 de sisteme de rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă de acțiune, în valoare de 680 de milioane de euro. Achiziția a fost anulată pentru că ofertele prezentat au fost neconforme. Totuși, se pare că MApN vrea să reia în această lună licitația. MApN mai anunța în septembrie că Romtehnica SA, companie sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale, a lansat o licitaţie pentru achiziţionarea de obuziere autopropulsate, pe şenile, pentru Armata României, la care s-au înscris trei companii din Germania, Coreea de Sud şi Turcia.
La începutul anului, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au anunțat că al doilea sistem Patriot comandat de România a fost livrat și deja recepționat pe parcursul anului 2022. Tot atunci cei doi anunțau că livrarea sistemelor al 3-lea şi al 4-lea Patriot a început în cursul anului 2022, iar recepționarea lor a fost efectuată în 2023. România a aprobat achiziția a 7 sisteme Patriot. Pentru achiziția ultimele trei sisteme Patriot, România încă așteaptă acordul din partea SUA.
În decembrie 2022, Ministerul Apărării anunța printr-un comunicat că vrea să achiziționeze 1059 de vehicule de teren ușor blindate, tip4x4. Achiziția făcea parte din Etapa I a programului de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU. Costurile erau estimate la aprioximativ 4,58 de miliarde de lei fără TVA.
Totodată, România se pregătește să achiziționeze sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD / VSHORAD). Unul dintre cele mai performante este Mistral 3, aflat în dotarea multor state și testat în luptă de trupele ucrainene.
Programul vizează achiziția a 16 sisteme integrate SHORAD/VSHORAD pentru Forțele Aeriene, 9 sisteme SHORAD și 16 sisteme VSHORAD pentru Forţele Terestre, inclusiv suport logistic şi echipamente specifice de instruire şi antrenament. Acestea vor fi o parte integrantă din sistemul de apărare antiaeriană stratificată a României, care include achiziția de rachete cu rază lungă de acțiune.
România vrea să achiziționeze totodată și propriul satelit militar. Generalul-maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, a anunțat achiziția acestui satelit militar: „Un alt program pe care îl dorim să-l începem, dar nu știm dacă se va întâmpla anul acesta sau în anul următor, se referă la sistemul satelitar militar de telecomunicații. Aici vom începe achiziția acestui sistem în funcție de modul în care își termină fundamentarea pe cerințe operaționale echipa condusă de comandantul comunicațiilor și informaticii și în funcție de alegerea acestora noi vom cumpăra respectivul sistem. Asta înseamnă că vom avea un satelit militar românesc”, a precizat generalul-maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente.
România încearcă să-și înzestreze armata și cu drone, în contextul în care acestea și-au demonstrat eficiența în războiul din Ucraina. În aprilie 2023, România și Turcia au semnat un contract în valoare de 321 de milioane de dolari pentru achiziția de 18 drone de tip Bayraktar TB2, care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române.
De asemenea, în decembrie 2022 Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems au semnat contractul pentru achiziția a 21 de drone Watchkeeper X pentru Armata română.
Nu în ultimul rând, Parlamentul a dat undă verde zilele trecute pentru cumpărarea a 32 de avioane F-35. Aceasta este cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei, prețul ajungând la 6,5 miliarde de dolari fără TVA. Ulterior, MApN vrea să achiziționeze încă o escadrilă de 16 avioane.
Unde se află România la capitolul dotare militară
Potrivit Globalfirepower, România se află pe locul 47 în lume (din 145 de state), având un index de 0,7735. În 2022, România s-a aflat pe locul 38. Forțele terestre române au 43.000 de militari, în timp ce forțele navale au 7.150 de militari, iar cele aeriene 10.700. Dacă luăm în calcul personalul activ, rezerviștii și forțele paramilitare ajungem la un total de 132.000 de militari.
În prezent, România dispune de 681 de tancuri (268 în stare de pregătire), de 30 de avioane de vânătoare (20 în stare de luptă), precum și 11 aeronave de transport și 61 de elicoptere (40 în stare de luptă).
La capitolul forțe navale, România deține trei fregate, șapte corvete și trei nave de patrulare.
