Ministrul de Interne a declarat joi că pierderile înregistrate de România prin faptul că nu a intrat în spațiul Schengen depășesc suma de 25 de miliarde de euro. Lucian Bode este de părere că pagubele sunt „incomensurabile”, în condițiile în care țara noastră „îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente”.
Prezent la Parlament, Bode a explicat câți bani a investit România pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen.
„Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro - parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti.
Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four - calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun”, a declarat Lucian Bode, potrivit Agerpres.
Din 2011, când țara noastră îndeplinise deja criteriile de aderare la Schengen, PIB-ul României ar fi putut crește cu 25 de miliarde de euro.
De la încărcarea mărfurilor într-un tir românesc până la livrarea lor într-o țară din Spațiul Schengen, compania care face transportul își diminuează profitul pe care l-ar fi putut face în mod normal. Iar pierderile se adaugă la costul final al produselor.
„Transportatorii din cadrul Consiliului Naţional al IMM-urilor ne-au explicat că există un cost per fiecare transport de minim 200 de euro în plus, datorită neintrării sau neapartenenţei României la spaţiul Schengen”, spune Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
„40% din costul mărfurilor la export – import este din logistică, din întârzierile în graniță, ceea ce se poate aplica sau extrapola la o graniță Schengen”, a afirmat Adina Vălean, comisar european.
Cu alte cuvinte, în cazul unui produs care costă zece lei, patru lei înglobează, pe lângă transportul efectiv, și timpul pe care șoferul tirului îl petrece în vamă cu procedurile de trecere a frontierei. În vama Ruse-Giurgiu, orele de așteptare se transformă chiar în zile în perioadele aglomerate.
