Rusia va spori atacurile asupra Ucrainei pe parcursul acestei săptămâni când Uniunea Europeană urmează să anunțe dacă oferă țării afectate de război statutul de candidat la aderare. Avertismentul a fost făcut de către liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.
UPDATE 20:00. Africa este „ostatica” invaziei ruse în Ucraina, afirmă Zelenski într-un discurs adresat Uniunii Africane
„Africa este ostatica celor care au început războiul împotriva statului nostru”, a spus Zelenski într-un discurs prin videoconferinţă adresat membrilor Uniunii Africane, potrivit AP, citată de Agerpres.
Nivelul „incorect” al preţurilor alimentare „provocate de războiul rusesc (...) se face simţit în mod dureros pe toate continentele”, a deplâns preşedintele ucrainean.
El a indicat că „negocieri dificile” sunt în prezent în curs pentru a debloca porturile ucrainene, unde milioane de tone de cereale nu pot fi în prezent exportate către Africa din cauza blocadei flotei ruse la Marea Neagră.
UPDATE 19:00. Sancţiunile UE au dus la îngheţarea unor active ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 12,5 miliarde de euro
Sancţiunile UE împotriva oligarhilor ruşi au dus la îngheţarea unor active în valoare de aproape 12,5 miliarde de euro, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand, confirmând o informaţie din ziarul german Die Welt.
Suma totală a activelor îngheţate aproape că s-a dublat de la 6,7 miliarde de euro în aprilie, a precizat Wigand. Printre activele îngheţate se află iahturi de lux, proprietăţi, elicoptere şi opere de artă.
UPDATE 17:30. UE speră să finalizeze, săptămâna aceasta, un pachet financiar de nouă miliarde de euro pentru Ucraina
Uniunea Europeană speră să finalizeze, în zilele următoare, un pachet financiar de nouă miliarde de euro pentru Ucraina, pentru a ajuta ţara afectată de invazia rusească.
Noul program de asistenţă macro-financiară pentru Ucraina va consta din împrumuturi pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani la rambursarea principalului, au declarat pentru Bloomberg trei oficiali europeni, care au adăugat că plata dobânzilor va fi acoperită de la bugetul UE.
UPDATE 16:30. Rusia condamnă interdicţia de tranzit către Kaliningrad impusă de Lituania
Kremlinul a apreciat luni că decizia Lituaniei de a interzice tranzitul unor mărfuri către Kaliningrad este „fără precedent" şi avertizat că va reacţiona.
Autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul pe teritoriul lituanian al tuturor produselor supuse sancţiunilor Uniunii Europene.
UPDATE 15:00. Ucraina anunţă că a pierdut controlul asupra unei localităţi din apropierea oraşului Severodoneţk
Ucraina a anunţat luni că a pierdut controlul asupra localităţii Metiolkine, un sat de la periferia oraşului Severodoneţk, în estul ţării, oraş-cheie pe care forţele ruse încearcă de mai multe săptămâni să-l cucerească.
„Din nefericire, nu mai controlăm Metiolkine", a declarat guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, într-un comunicat difuzat pe reţelele sociale.
UPDATE 14:00. Ucraina cere Israelului proteze pentru combatanţii răniţi
Ambasada Ucrainei în Israel acuză statul evreu că refuză să furnizeze proteze pentru combatanţii răniţi în războiul de apărare împotriva Rusiei.
„Mulţi ucraineni şi-au pierdut membre în urma atacurilor ruse. Israelul este o putere internaţională în domeniul protezelor. Ne aşteptăm ca guvernul israelian să facă ceea ce este corect şi moral şi să îi ajute pe Dalil şi pe mulţi alţi ucraineni să îşi revină", arată reprezentanţa diplomatică într-o campanie online lansată duminică.
UPDATE 12:40. Germania lucrează cu Polonia şi România pentru a majora exporturile de cereale ale Ucrainei
Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, a afirmat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock.
„Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi", a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE.
UPDATE 10:37. Mai multe HIMARS pentru Ucraina?
Pentagonul ia în calcul trimiterea a încă patru lansatoare de rachete HIMARS în Ucraina în următoarea tranșă de ajutor militar, potrivit unor oficiali ai Departamentului Apărării, citați de politico.com.
Dacă ar fi aprobată de Casa Albă, măsura ar dubla numărul sistemelor de rachete de artilerie de înaltă mobilitate trimise în țară, în condițiile în care forțele ucrainene și ruse își continuă lupta de artilerie cu rază lungă de acțiune în estul Ucrainei.
SUA au decis deja, să trimită, patru sisteme HIMARS. Între timp, Marea Britanie trimite trei unități ale unei arme similare, sistemul american M270 Multiple Launch Rocket System, cu o rază de acțiune de 50 de mile. De asemenea, Germania a anunțat săptămâna aceasta că va transfera trei avioane M270 la Kiev.
Departamentul Apărării cântărește toate opțiunile, iar decizia de a trimite încă patru HIMARS nu este încă definitivă, a declarat unul dintre oficialii citați, menționând că contribuțiile SUA la efortul Ucrainei se fac în consultare cu aliații și partenerii. Decizia va fi "bazată pe nevoile imediate ale Ucrainei", a declarat oficialul.
Ce așteptări are președintele
„Evident, ar trebui să ne așteptăm ca Rusia să sporească activitatea ostilă. Special - orientat. Săptămâna aceasta. Și nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva altor țări europene. Ne pregătim. Noi suntem gata. Avertizăm partenerii. Ocupanții acumulează forțe în direcția Harkov, în regiunea Zaporojie. Ne bombardează din nou infrastructura de aprovizionare cu combustibil - vor să înrăutățească situația cu carburanții. Desigur, vom răspunde și la asta”, a declarat liderul de la Kiev.
În weekend, armata rusă a efectuat unul dintre cele mai violente atacuri cu rachete în regiunea Dnepropetrovsk. Ținta a fost o bază petroileră. După atac a izbucnit un incendiu uriaș, iar 14 persoane au avut de suferit, dintre care două au murit. De asemenea, continuă luptele grele în Donbas.
Potrivit autorităților de Kiev, armata rusă are concentrate acolo cele mai multe unități de artilerie și de atac. Puncte fierbinți de pe linia frontului sunt Severodonețk, centru industrial importante ale regiunii Luhansk, dar și localitățile Lisiceansk, Avdiivka, și Krasnohorivka. Rusia controlează cea mai mare parte a Severodonețkului, dar nu tot orașul, a declarat guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Haidai.
Încurajări de la Ursula von der Leyen
Ucraina are mari șanse să devină stat candidat la aderarea la UE, săptămâna aceasta, a apreciat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit”, a declarat Ursula von der Leyen pentru postul public german ARD.
Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite.
Cerealele blocate, pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din UE
Miniştrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene discuta luni, la Luxemburg, despre modalităţi de a scoate din Ucraina milioane de tone de cereale blocate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor la Marea Neagră, informează Reuters.
Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de grâu la nivel global. În prezent, peste 20 de milioane de tone sunt blocate în silozuri ca urmare a invaziei ruse.
Moscova neagă orice responsabilitatea pentru criza alimentară provocată şi dă vina pe sancţiunile occidentale pentru penuria care a dus la o creştere a preţurilor la alimente la nivel mondial şi pentru avertismentele ONU privind spectrul foametei în ţările mai sărace, care se bazează foarte mult pe cereale importate.
Conflictul ar putea dura ani buni
Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de Agerpres.
„Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, „chiar dacă costurile sunt ridicate”, nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente”.
Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat Stoltenberg. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, „atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare”, a apreciat secretarul general al NATO.
