Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, a explicat că măsura prin care plățile cash ar urma să fie limitate la 10.000 de lei pe zi este ”foarte puțin relevantă” pentru economie și pentru diminuarea evaziunii fiscale, în condițiile în care studiile relevă o scădere a folosirii bancnotelor și, pe de altă parte, o intensificare a utilizării cardurilor de credit.
În direct la Euronews România, profesorul Adrian Mitroi a analizat măsura prin care guvernanții vor să limiteze plățile cash la 10.000 de lei pe zi.
”Vă dau perspectiva unei structuri de finanțe comportamentale - comportamentul nostru în relația cu banii, cu riscul, inflația, ATM-urile, profitabilitatea băncilor.
O să vă surprindă ce îmi arată cifrele. Este atât de puțin relevant pentru economie în general acest gen de plafon, la fel cum este foarte puțin relevant pentru evaziunea fiscală.
Într-adevăr, evaziunea fiscală importantă se face la sume mari. Acolo se umblă cu bani mari cash și cumva acolo Guvernul ar trebui să facă într-un fel sau altul un pic de ordine”, a afirmat Adrian Mitroi, la Euronews România.
Profesor de finanțe comportamentale: ”Nu există niciun element pe partea de plus cash”
De asemenea, profesorul de finanțe comportamentale a evidențiat că ar trebui realizată o diferențiere între profiturile obținute de bănci și comisioanele aplicate pe tranzacțiile cash.
”Cum se vede din perspectiva finanțelor personale, nu aș vrea să amestecăm profitabilitatea băncilor, impozitul nou de 2% pe venit, usturător pentru bănci (....) și comisioanele pe tranzacții cash reprezintă puțin în totalul comisioanelor care reprezintă și ele o parte din totalul veniturilor băncilor.
Băncile fac marea parte (a câștigurilor, n.red) două treimi din diferențialul de dobândă. E puțin acolo și să crească acolo este puțin probabil”, a mai explicat Adrian Mitroi.
Limitarea plăților cash la 10.000 de lei pe zi, din perspectiva unui profesor de finanțe comportamentale: ”Nu există niciun element pe partea de plus cash”
”Ca instructor de finanțe personale, nu cred că merită atâta deranj în spațiul public. (...)
Nu există niciun element pe partea de plus cash. Toate elementele sunt minus cash, plus cardul de credit. O să surprindă și o să spuneți: ce este asta?
Nu avem rețea de ATM-uri, dar în societatea modernă cash-ul este atât de complicat de manevrat, îl poți pierde, ți se poate fura. N-ai la el rest.
Este murdar. Pui mâna pe banii ăia care au umblat prin câte mâini. Unde este igiena?
Avantajul de a avea cash este minimal, dacă nu chiar negativ. Probabil că la piață îți este ușor, unde nu ai un vânzător cu un POS, dar în rest nu ai niciun motiv”, a mai spus Mitroi.
Specialiștii în finanțe recomandă să punem banii la lucru
”La o inflație de 7%-8%, suta asta de lei nepusă la lucru, cu care nu ți-ai plătit măcar un credit în avans, o taxă, un impozit, sau nu ai luat ceva de folos în economie, suta asta de lei va cumpăra 93 de lei în valoare anul viitor.
Ba chiar mai mult, cred că puterea de cumpărare a celor 93 de lei va fi mai mică decât erodarea de inflație. Atunci, punem banii la lucru. Cum poți să-i pui la lucru? Păi nu păstrându-i la tine. Îi pui la lucru plătindu-ți datoriile, plătind în avans ca să iei o reducere pentru lemnele de iarnă”, a concluzionat el.
Reacția expertului vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor. Șeful Executivului este nemulțumit de hotărârea câtorva bănci comerciale de a crește comisioanele, în contextul în care acestora le-a fost impusă o taxă pe veniturile brute de 2% pe an.
În același timp, Guvernul a redus plafoanele până la care firmele şi persoanele fizice pot face tranzacţii cash, ceea ce obligă la mai multe plăți prin bancă, aceasta fiind o sursă suplimentară de venituri pentru instituțiile financiare. Ciolacu spune că plafonarea tranzacțiilor cash este necesară pentru combaterea evaziunii fiscale, în timp ce președintele PNL Nicolae Ciucă susține că această măsură trebuie revizuită.
Măsura, menită să reducă evaziunea fiscală, nu face decât să le creeze probleme comercianților, atrage atenția Consiliul IMM-urilor. Mai mult, nu va produce niciun efect, într-o țară în care oamenii nu au cultura plăților cu cardul, spun experții.
Limitarea plăților cash, introdusă prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare, prevede noi plafoane atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii.
Conform pachetului, vor putea fi făcute plați de cel mult 10 mii de lei pe zi, între persoanele fizice, începând de la 1 noiembrie și, de asemenea, vor fi plafonate încasările efectuate de magazinele de tip cash&carry la 2.000 de lei de persoană pentru fiecare tranzacție.
