În urmă cu 12 ani, un cutremur masiv și un tsunami au provocat al doilea cel mai grav accident nuclear din istorie la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia. Invazia Rusiei în Ucraina a scos din funcțiune în mod repetat rețeaua de electricitate a țării, provocând pene de curent la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, unde energia electrică este necesară pentru a preveni supraîncălzirea reactoarelor, ca în cazul dezastrului radiologic de la Cernobîl din 1986.
Au fost descoperite fisuri la mai multe reactoare nucleare
Între timp, celelalte reactoare nucleare din Europa sunt îmbătrânite - au fost construite în medie în urmă cu 36 ani - iar controale recente în Franța au descoperit fisuri la mai multe dintre ele. Unii experți în energie au avertizat că fenomenele meteorologice extreme provocate de schimbările climatice ar putea reprezenta o amenințare serioasă pentru cele 103 reactoare nucleare din UE, care reprezintă aproximativ un sfert din energia electrică produsă în blocul comunitar.
Jan Haverkamp, expert senior în energie nucleară și politică energetică la Greenpeace, a declarat că șansele ca Europa să fie martoră la un accident de proporții precum cel de la Fukushima sunt acum "realiste" și că "ar trebui să le luăm în considerare".
"Nu suntem pregătiți corespunzător", a declarat el pentru Euronews Next.
Cinci dintre cele șase scenarii din "Raportul privind energiile viitorului" - un studiu comandat de guvernul francez - propun că, pentru a face tranziția către un sistem energetic net zero până în 2050, energiile regenerabile ar trebui să se bazeze pe o serie de centrale nucleare existente.
Logica utilizării centralelor vechi este că "nu putem fabrica suficiente reactoare înainte de acea dată", a explicat Haverkamp.
Autoritatea pentru Siguranță Nucleară din Franța (ASN) este de acord: "Ritmul de construcție de noi reactoare nucleare pentru a realiza scenariul propus [...] ar fi greu de susținut", a declarat aceasta într-un raport din 2021.
Sunt centralele nucleare îmbătrânite sigure?
ASN afirmă că un "nivel bun" de securitate nucleară și de protecție împotriva radiațiilor poate fi atins numai dacă titularii de autorizații nucleare își asumă pe deplin responsabilitatea în acest sens. Cu alte cuvinte, operatorii de centrale, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare independente, sunt principalii responsabili pentru siguranța instalațiilor lor.
Întreținerea unei centrale nucleare depinde de o serie de factori, cum ar fi proiectarea și istoricul supravegherii sale. Dar există și alți factori care intră în joc, cum ar fi oamenii predispuși la erori, cutremurele, tsunami, incendii, inundații, tornade sau chiar atacuri teroriste.
Dezastrul de la Fukushima din 2011 a implicat o centrală nucleară veche de peste 40 de ani, iar accidentul a fost atribuit, în parte, unor defecte de proiectare și unor măsuri de siguranță inadecvate.
Modernizările pentru centralele învechite pot reduce riscul în anumite aspecte, a declarat Haverkamp, "dar există totuși un risc: se poate întâmpla ceva rău, pur și simplu pentru că ele continuă să funcționeze".
Franța are unul dintre cele mai bune dosare de siguranță nucleară din lume. Cu toate acestea, Bernard Doroszczuk, șeful organismului său de supraveghere a siguranței nucleare, a declarat la începutul acestui an că este nevoie de o "revizuire sistemică" pentru "a examina și a justifica individual capacitatea reactoarelor mai vechi de a continua să funcționeze peste 50, sau chiar 60 de ani", permițând în același timp să se anticipeze noile provocări reprezentate de schimbările climatice.
Am învățat ceva de la Cernobîl și Fukushima?
Haverkamp a declarat că eforturile s-au concentrat în principal pe pregătirea tehnică pentru a preveni accidentele nucleare, dar nu și pe pregătirea pentru situații de urgență sau pe pregătirea populației.
"Mă tem că, în acest moment, fiecare țară nucleară din UE nu este suficient de pregătită în cazul în care s-ar ajunge la un accident. Și pot să vă garantez că, dacă am avea un accident în Europa, s-ar ajunge din nou la haos, așa cum s-a întâmplat la Fukushima", a spus el.
Am învățat multe de la Fukushima, a declarat Dr. Irwin Redlener, cercetător american și expert în medicina dezastrelor.
"Problema este că vorbim despre lecții, dar apoi nu acționăm în consecință", a declarat acesta pentru Euronews Next.
Omenirea a devenit mai bună în a răspunde la urgențe mici, cum ar fi incendiile mari din clădiri, furtunile mici și viscolele, dar când vine vorba de dezastre la scară largă - cum ar fi incidentele nucleare - abilitățile noastre de a răspunde rămân "disfuncționale", a explicat el, "pentru că nu suntem pregătiți pentru ele".
Ce trebuie făcut în cazul unei explozii nucleare?
Mai multe organizații internaționale oferă resurse care explică ce trebuie făcut în cazul unei urgențe nucleare. Crucea Roșie este doar una dintre ele - iar revizuirea recomandărilor acestora este o utilizare rațională a timpului dumneavoastră.
La urma urmei, există două lucruri care stau în calea pregătirii globale, a declarat Redlener. Primul este ceea ce el numește "iluzia de siguranță", iar celălalt este "cetățenii dezangajați și neinformați".
Iluzia siguranței sau "teatrul pregătirii", a spus el, este fantezia că "cumva știm ce facem sau că știm ce vom face" atunci când ne confruntăm cu un astfel de eveniment catastrofal.
Dar există o serie de lucruri simple pe care le putem face în urma unui incident nuclear și care ar putea "să ne salveze viața dacă le-am cunoaște", a adăugat el.
