România este la un pas de aderarea la Schengen, însă cea mai mare provocare pentru perioada următoare este infrastructura de control la frontieră.
Doar două scannere de verificare a mărfurilor funcționează până în acest moment la a doua cea mai mare frontieră externă a UE, dar și acelea sunt împrumutate de la alții. Sute de tiruri și camioane care intră zilnic în țară sunt verificate aleatoriu cu patrule și câini.
România păzește a doua cea mai mare frontieră externă a Uniunii Europene. Cele 15 scannere mobile cumpărate acum zece ani nu funcționează. Autoritatea Vamală se bazează pe doar două aparate pentru scanarea mărfurilor care intră în țară: unul la vama Albița, împrumutat de la o firmă acum trei luni și altul în Constanța, care este de fapt al Administrației Porturilor Maritime.
"Pe cel de la Constanța, pe care îl folosim cu toate autoritățile statului și mai avem noi, vama, unul functional la Albița. Deocamdată, nu (celelalte scannere nu funcționează - n. red.) și suntem în proces de reachiziționare și de refacere a întregii structuri de control. Aceste scannere pot să vadă în locurile disimulate, ascunse, locuri create special, în care se pot ascunde diverse produse din țigarete. Dar au și un mare rol de descurajare, știind că poți fi supus controlului vamal, îti asumi un risc, dacă vrei să treci cu anumite produse, nu neapărat țigări sau droguri", a declarat șeful Autorității Vamale, Bogdan Lari Mihei.
În lipsa scannerelor, inspectorii vamali se folosesc de echipele canine antrenate să descopere țigări. Aproape zilnic sunt descoperite țigări de contrabandă la graniță.
Recent, sute de baxuri fără marcaje fiscale au fost ascunse printre șervețele umede și role de hârtie într-un tir care urma să ajungă în Germania.
Autoritățile spun că anul trecut s-a înregistrat cel mai mic consum al țigărilor de contrabandă
"Am reușit să ajungem la un minim istoric - 6,1% din țigarete sunt datorate traficului ilicit. Au scăzut periodic, am reușit să decreștem treptat", a mai spus oficialul.
"Este un trend, nu este o cifră izolată sau o scădere abruptă, datorată acestui nefericit război care a început anul acesta", a precizat Ileana Dumitru, reprezentant al unei companii de tutun, despre cifra tot mai redusă de consum a țăgărilor de contrabandă.
"Trebuie să ne bucurăm cu precauție și reținere, pentru că niciun fenomen infracțional nu rămâne la nivel scăzut pe termen lung. Cu siguranță contribuie și factori externi, precum închiderea granițelor, însă acest element extern nu a fost singurul care a dus la această scădere", a declarat Dragoș Bucurenci, un alt reprezentant al unei companii de tutun.
Ce contribuție are industria de tutun la buget
Industria tutunului din România a virat anul trecut la bugetul de stat aproape 20 de miliarde de lei, cu 13% mai mult față de anul precedent. De asemenea, Autoritatea Vamală a încheiat un protocol de colaborare cu firmele care activează în România.
"Tutunul nu e bun orice ar fi, e o otravă, indiferent că e din contrabandă sau cumpărat din piața legală. Pe de altă parte, comerțul legal cu tutun este bine să îl favorizăm în dauna comerțului ilicit, unde înfloresc o serie de rețele de crimă organizată", a declarat Armand Tănase, reprezentant al unei companii de tutun.
Consumul de țigări provenite din contrabandă a crescut anul trecut la nivelul Uniunii Europene cu aproximativ 3,9% față de anul 2020. Dacă țigările ar fi fost timbrate, guvernele UE ar fi colectat taxe suplimentare de peste 10 miliarde de euro.
Fie țigări timbrate sau netimbrate, unul din 3 români fumează, iar cancerul pulmonar provocat de fumat a ucis aproape 2 milioane de oameni de pe tot globul în 2020.
