Acum 15 ani, Kosovo și-a proclamat independența. însă România, alături de alte 4 țări din Uniunea Europeană nu o recunosc. Totuși, de-a lungul timpului, 119 țări au decis să considere că acesta este un nou stat în Balcani.
Declarația de independență a Republicii Kosovo față Serbia a fost adoptată de adunarea parlamentară de la Priștina în 2008. A fost aprobată unanim, pentru că cei 11 reprezentanți ai minorității sârbe au boicotat votul.
Comunitatea internațională a fost divizată, iar România s-a aliat taberei țărilor care nu recunosc inedependența regiunii. În 2015, Traian Băsescu a explicat decizia prin faptul că există pericolul ca deopotrivă Transnistria, o regiune din Republica Moldova, să își declare la rândul său independența.
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo continuă
Transnistria este condusă din 1992 de un regim separatist prorus. Acum, la 15 ani de la declararea independenței, liderul de la Priștina a vorbit atât despre suveranitatea Kosovo, cât și despre relația cu Serbia.
"Dialogul cu Serbia are un epilog. Un epilog pe care fiecare dintre noi l-a subliniat, un epilog pe care și președintele american Joe Biden l-a reafirmat în scrisoarea adresată mie în calitate de președinte, și anume recunoașterea reciprocă", spune Vjosa Osmani, președinta Republicii Kosovo.
Aproximativ 90% din populația regiunii Kosovo este alcătuită de albanezi. Iar independența provinciei sârbești a fost proclamată după un deceniu de lupte de gherilă împotriva conducerii de la Belgrad.
Un acord cu Serbia este cea mai mare provocare
"Într-o perioadă dificilă din punct de vedere politic, în Balcani a fost creată o adevărată republică parlamentară. Acest lucru se datorează milioanelor de voințe politice care, de-a lungul anilor, au numit Kosovo o republică, până când acest slogan politic a fost transformat într-un nume oficial de stat", spune Albin Kurti, premierul Republicii Kosovo.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a mediat între Kosovo și Serbia pentru ca acestea să ajungă la o bună înțelegere.
"Acordul cu Serbia va fi, desigur, cea mai mare provocare, va reprezenta o provocare foarte importantă pentru calea integrării euroatlantice. Evident, cetățenia kosovară a fost întărită odată cu apartenența țării la diverse organizații, nu numai politice, ci și sportive și culturale. Astfel, după ani de zile, tinerii din Kosovo nu mai trăiesc în izolare", arată Xhemajl Rexha, un jurnalist din Kosovo.
Anul trecut, autoritățile kosovare au depus cerere de aderare la Uniunea Europeană. S-a întâmplat după ce au apărut noi tensiuni între Belgrad și Pristina. Atunci membri ai comunității sârbe s-au plâns că sunt discriminați și au blocat mai multe șosele. Serbia, care la rândul ei a depus cerere de aderare la UE încă din 2009, a anunțat că va încerca să blocheze aderarea Kosovo la Uniune.
