Italia se pregătește de alegeri. Însă românii au ales-o dintotdeauna. Este țara în care majoritatea conaționalilor noștri au descoperit bunăstarea, dar, în ultimul timp, și greutățile. Și nu au fost puține în ultimii trei ani. Pandemia și criza energetică au creat probleme economice și sociale majore. Euronews România a încercat să afle cum se simte criza printre românii care s-au integrat și trăiesc în societatea italiană.
Unul din trei români emigrează în Italia
Statisticile arată că unul din trei români care migrează alege Italia. Peste un milion de conaționali trăiesc acolo. Majoritatea și-au câștigat dreptul de vot. Însă mai puțini au avut curajul să și candideze pentru funcții locale, iar la cele generale îi poți număra pe degete.
Caludiu Stănășel este cel mai tânăr român care a câștigat o funcție în administrația locală. Este al treiela om din primăria orașului Prato, unul dintre cele mai mari din centrul țării.
„Să obții, ca cetățean român, dar mai ales ca tânăr. Pentru că vreau să vă spun foarte clar, funcția pa care am reușit s-o obțin, niciodată nu a fost dată la un tânăr. Cel mai tânăr, înaintea mea, avea 39 de ani. Eu am obținut-o la 24. Este o criză economică și socială în Italia care nu cred că avut loc în ultimii 40 de ani. Mă refer la probleme legate de muncă, și aici foarte mulți cetățeni români și-au pierdut slujba datorită crizei de coronavirus. Dar este și o problemă legată de salarii mici, la drepturile muncitorilor. Eu cred că trebuie găsite soluții clare și imediate. Eu cred că într-o perioadă de criză pentru cetățenii români, ca și cum este și pentru cetățenii italieni și în toată Europa, o clasă politică care alege să-și mărească salariile, eu cred că dă un semnal greșit. Vreau să demonstrez că românii din Diaspora, sau mai bine zis de pretutindeni pot avea lideri la orice nivel instituțional”, a declarat Claudiu Stăneșel, vicepreședintele Consiliului Local din Prato.
În Italia, de-o viață
Adrian Iancu este un psiholog român plecat de 50 de ani din țară. Pe lângă cabinetul său, medicul își împarte activitatea între Associația Italiană pentru Educație Demografică și proiecte cu instituții din România, pe care o vizitează de câteva ori pe an.
„50 de ani de Italia înseamnă o viață, poate două vieți. M-am italianizat foarte mult, dar asta nu înseamnă că mi-am uitat cultura românească. Sunt o anumită capacitate de a fi și dezordonat și să fii punctual când ai nevoie. Deci asta este o trăsătură comună între români și italieni.Ceea ce se întâmplă în Italia începând cu COVID-ul, să zicem că am intrat întro epocă nouă. Și cu atâm mai mult cu cât, odată ce am ieșit din covid a început războiul din Ucraina. Avem rezultatele războiului din Ucraina. Chiar zilele acestea. Vorbim de septembrie. Italienii au primit niște facturi de electricitate și de gaz cu 500% mai scumpe. Știrea cea mai gravă pe care am avut-o azi în presă a fost că 200 de mii de pensii au fost poprite. Vorbim de oameni care n-au avut bani să-și plătească aceste facturi”, a menționat Adrian Iancu, psiholog la Asociația Italiană pentru Educație Demografică.
Pe șantierele din Italia se vorbește limba română
Pe șantierele din Italia se spune că 80% din lucrători vorbesc limba română. Tocmai de aceea, unii dintre conaționalii noștri au ajuns să le proteje interesele celor din construcții. Iulian Manta este sindicalist din 2003 și știe care sunt marile slăbiciuni ale românilor din Italia.
„Problema este că românii nu prea sunt uniți. Nu au fost și nu cred că vor fi vreodată uniți pentru că fiecare își privește bucățica lui acolo. Întotdeauna când am început să-i grupăm, să avem un consilier, să avem pe cineva să ne reprezinte, au fost niște cazuri în care au zis mie ce-mi iese, nu am timp de pierdut. În anumite administrații, în anumite primării, în anumite localități din 2.000 de locuitori o mie sunt români. Deci gândiți-vă că acolo noi putem avea și viceprimarul nu numai cosnilieri. La urma urmei, nu suntem decât numere pentru că nu obținem nimic și suntem doar purtători de voturi”, a precizat Iulian Manta, memebru în sindicatul construcțiilor și prelucrării lemnului din Italia.
Însă, românii rezidenți, la fel ca italienii, se tem de ofensiva prețurilor și de pierdrea locurilor de muncă. Mai ales că inflația nu a mai fost la un nivel așa de ridicat din anii 80. Italia are o datorie publică de 150% din PIB și este dependentă de banii europeni. Un sfert din fondurile de redresare post- covid a fost alocat Italiei.
