Coaliția de centru-dreapta - din care fac parte Forza Italia a fostului premier Silvio Berlusconi, Liga Nordului a lui Matteo Salvini și Fratelli d'Italia, partidul condus de Giorgia Meloni - este marea favorită a alegerilor legislative anticipate de pe 25 septembrie. De cealaltă parte, stânga italiană pro-europeană este cotată cu sub 30% din intențiile de vot, conform celor mai recente sondaje.
Peste 47% dintre italieni intenționează să susțină coaliția de centru-dreapta la scrutinul de duminică, organizat după demisia premierului Mario Draghi și prăbușirea guvernului său, în vara acestui an, relatează euronews.com.
Cel mai puternic partid al coaliției este Fratelli d'Italia al Georgiei Meloni, fost ministru în ultimul guvern condus de Silvio Berlusconi. Meloni se află în fruntea unei formațiuni conservatoare și naționalistă, care își trage direct rădăcinile dintr-un partid neo-fascist creat în urma dispariției lui Benito Mussolini. Fratelli d'Italia nu s-ar fi debarasat, spun criticii, de legăturile cu fascismul.
Profesorul Andrea Mammone de la Universitatea Sapienza din Roma, expert în istoria politică a extremei drepte italiene, a declarat pentru Euronews că partidul nu s-a îndepărtat de „tradiția neofascistă” și că „mulți dintre membrii săi arată o abordare pozitivă față de regimul lui Mussolini”.
Doi dintre membrii Fratelli d'Italia sunt descendenți direcți ai dictatorului Benito Mussolini și îi poartă cu mândrie numele de familie. Mai mult, într-uun interviu din 1996, Georgia Meloni, pe atuncu în vârstă de 19 ani, îl numește pe Mussolini un „politician bun” care „a făcut tot ce a făcut pentru Italia”.
Cu toate acestea, manifestul actual al organizației Frații Italiei nu conține nicio aluzie directă la fascism și a atenuat o parte din conservatorismul social din programul său din 2018, schimbând preocupările sociale cu cele economice. Trebuie remarcat faptul că Meloni folosește în continuare un stil retoric de dreapta, care pune accentul pe „Dumnezeu, patrie și familie”.
Liga Nordului, eclipsată de Fratelli d'Italia
Dacă, în 2019, Liga Nordului lua peste 40 la sută din voturi, formațiunea lui Matteo Salvini este acum eclipsată de ascensiunea Fratelli d'Italia. Liga Nordului a debutat pe scena politică în anii '90, ca o mișcare secesionistă care cerea independența regiunilor prospere din nordul Italiei, dar a fost rebranduită de Matteo Salvini la mijlocul anilor 2010, ca forță naționalistă.
Salvini are un discurs anti-imigrație și multă vreme a fost un admirator al președintelui rus, Vladimir Putin. Chiar a purtat un tricou cu chipul liderului de la Kremlin, în 2017. Acum se opune invadării Ucrainei și se distanțează de Kremlin, dar spune că sancțiunile îi afectează mai mult pe italieni decât pe ruși.
Forza Italia, lipsită de forța de altădată
Cel de-al treilea partid de centru-dreapta este Forza Italia, al fostului premier Berlusconi. Platforma partidului său poate avea o abordare mai moderată decât cea a aliaților săi de coaliție, dar istoria lui personală marcată de scandaluri - de la condamnarea pentru evaziune fiscală în 2013 la prietenia sa de zeci de ani cu Putin și acuzațiile de solicitare de servicii sexuale de la o minoră - nu poate fi trecută cu vederea prea ușor.
În timp ce electoratul Forza Italia s-a redus considerabil în ultimii ani, iar acum este o forță mai mică în coaliție, sprijinul lui Berlusconi pentru Meloni și Salvini pare necesar pentru a se asigura majoritatea parlamentară. Acest lucru înseamnă că partidul controversatului fost prim-ministru ar putea încă să încline balanța și să dețină o putere considerabilă în viitorul Legislativ de la Roma.
Stânga italiană este pro-europeană, dar mai puțin populară
De cealaltă parte a spectrului politic se află coaliția de centru-stânga. Cea mai puternică formațiune a acesteia este Partidul Democrat, căruia i se alătură o serie de alte partide mici cu o varietate de poziții progresiste. Partidul Democrat este condus în prezent de Enrico Letta, profesor și fost prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014.
Partidul are o poziție în general moderată și pro-europeană și se opune vehement lui Putin și războiului din Ucraina. De asemenea, susține în mod deschis drepturile LGBTQ+, inclusiv căsătoria între persoane de același sex și legislația pentru combaterea homofobiei.
În afara binomului politic stânga-dreapta se află Mișcarea 5 Stele, care candidează din nou ca partid de sine stătător. Fostul prim-ministru Giuseppe Conte este liderul acestuia.
Partidul populist, a cărui orientare politică a fost întotdeauna neclară, a fost fondat de comediantul Beppe Grillo și de antreprenorul digital Gianroberto Casaleggio în 2009, ca o forță populară anti-sistem, care luptă împotriva corupției sistemice.
La alegerile de duminică participă și o coliție de partide de centru, care este cotată cu până ân 6 la sută dintre intențiile de vot.
Ce așteptări au alegătorii și ce promit politicienii
În timp ce războiul din Ucraina continuă și a declanșat o criză energetică majoră la nivel european, creșterea facturilor și costul din ce în ce mai ridicat al vieții au ocupat un loc central în dezbaterile electorale actuale. Un sondaj Quorum/YouTrend recent a arătat că 90% dintre italieni sunt îngrijorați de facturile la energie.
Partidele au oferit o varietate de soluții, deși nu toate au fost prezentate în mod clar, mai ales având în vedere blocajele actuale la nivelul UE. Stânga propune o plafonare a prețului facturilor, în timp ce dreapta face apel la autosuficiență energetică, în special prin promovarea energiei nucleare.
Un alt mare subiect de dispută este planul de redresare și de reziliență post-COVID-19 al Italiei, parte a unui efort la nivelul UE de a injecta fonduri în economiile statelor membre, prin care Italia ar urma să obțină de la Bruxelles un pachet de 190 de miliarde de euro. În timp ce Partidul Democrat îl susține în forma sa actuală, formațiunea Fratelli d'Italia a cerut renegocierea acestuia.
Dreapta are un alt punct important în cartea sa de joc: introducerea unui impozit forfetar. Aceasta ar limita impozitarea la 15% în toate tranșele de impozitare. Mișcarea este combătută de partidele de centru-stânga, care susține impozitarea progresivă.
Deși este posibil ca imigrația să nu mai fie subiectul fierbinte care a fost la alegerile din 2018, nu a dispărut de pe agendele partidelor. Salvini și, într-o mai mică măsură, Meloni au încadrat imigrația ca fiind o problemă de securitate și au cerut o înăsprire a legilor actuale.
În cele din urmă, pe măsură ce se desfășoară campania, sunt ridicate și întrebări legate de drepturile LGBTQ+, mai ales că posibilitatea unui guvern conservator a alarmat anumite grupuri de campanie progresiste. Cu toate acestea, manifestul Frații Italiei s-a angajat să mențină legea privind uniunile civile între persoane de același sex, la care partidul s-a opus la intrarea în vigoare a acesteia în 2016.
Pe de altă parte, alegerile de duminică ar putea fi marcate de absenteism. Nu mai puțin de 41% dintre italienii cu drept de vot intenționează să meargă la urne.
