Meteorologii spun că ne așteaptă o iarnă cu multă zăpadă în zonele montane, nu și în restul țării. Lipsa zăpezii de Crăciun sau Revelion nu mai surprinde pe nimeni. În ultimele decenii, iernile au devenit din ce în ce mai călduroase. Cum s-au schimbat temperaturile?
Grosimea zăpezii a scăzut cu trecerea anilor
Acum, 60, 90 de ani iernile erau mult geroase decât cele cu care ne-am obișnui în ultimii ani. De exemplu, între anii 1931 și 1960, în luna ianuarie, temperatura medie în București era de aproape -3 grade. În aceeași lună, între anii 2015 și 2023, am avut o temperatură medie cu peste două grade mai mare. Și la munte, la Brașov, vedem o creștere de temperatură în ultimele decenii. De la aproape -5 grade s-a ajuns în prezent la o temperatură medie de -2,4 grade.
Drept urmare, de la an la an grosimea stratului de zăpadă a fost din ce în ce mai subțire. Cu câteva excepții, evident, în zonele montane. Recorduri ale grosimii stratului de zăpadă au fost înregistrate, printre altele, în anii 1892, 1954, 1985, dar și 1945. De exemplu, pe 26 ianuarie 1892, în municipiul Roman din zona Moldovei s-a înregistrat un strat de zăpadă de 250 cm. Recordul însă a fost stabilit pe 19 martie 1945, la vârful Omu, când stratul de zăpadă a avut o grosime de 390 cm, potrivit ANM.
La polul opus, cele mai calde ierni au fost, printre altele, în anii 2001, 2007, 2008 și 2020. În ultimii ani, am avut temperaturi de primăvară la sfârșit de decembrie. Au fost chiar și +20 de grade. La nivel global, ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistrați vreodată, potrivit Copernicus. Temperaturile au fost cu aproximativ 1,2 grade mai mari față de 1850-1900 - perioada de dinaintea revoluției industriale, care a avut efecte ireversibile asupra climei.
