Președintele Klaus Iohannis este în vizită în Ungaria, la invitația președintelui Katalin Novak. Este prima vizită oficială la Budapesta a unui președinte român din ultimii 14 ani.
Președintele Ungarei a enumerat cinci teme importante care au fost abordate în cadrul întâlnirii între patru ochi, printre care aderarea României la Schengen și cele două războaie, cel din Ucraina și cel din Israel:
Katalin Novak, președintele Ungariei: "În primul rând, suntem preocupați de situația de război atât în Ucraina cât și în Israel. În al doilea rând, pentru ambele țări, este de o importanță majoră situația minorităților naționale. Am discutat, de asemenea, despre aderarea României la Schengen și despre președenția ungară la Consiliul Uniunii Europene care urmează anul următor. Am vorbit și despre probleme de transport și energetice."
Klaus Iohannis, președintele României: "Vizita mea astăzi la Budapesta, la invitația doamnei președinte Katalin Novak, constituie un semnal important privind dezvoltarea viitoare a relației noastre bilaterale. Am continuat astăzi dialogul cu doamna președinte după vizita sa de la București de anul trecut și după summitul Celor Trei Mări.
Am exprimat disponibilitatea deplină a autorităților române de a acționa pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale și de a oferi și mai multă substanță parteneriatului strategic dintre țările noastre.
România urmărește ca acest dialog să aibă o dinamică pozitivă de dezvoltare și aprofundare în interesul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de originea lor etnică. România promovează o abordare deschisă, transparenta, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă.
Cred cu tărie că e absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale.
Am subliniat că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie și statul înrudit.
Am reluat și aspectele care țin de protejarea drepturilor etnicilor români din Ungaria, în special celor care țin de mass media și de educația în limba maternă. Am discutat și despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării noastre economice și sectoriale, de dezvoltare a infrastructurii și asigurarea securității energetice. Suntem deschiși să sprijinim investițiile ungare pe tot teritoriul țării noastre.
Am reiterat angajamentul României pentru avansarea agendei Europene. Discuțiile noastre au evidențiat sprijinul ambelor state pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii. Am reiterat susținerea fermă a României pentru adoptarea până la finele acestui an a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.
Am vorbit și de aderarea României la Schengen. Contăm pe sprijinul Ungariei, care susține extinderea.
Am reafirmat că sprijinul României pentru Ucraina va continua atâta timp cât va fi nevoie.
În ceea ce privește securitatea de la Marea Neagră, am reiterat faptul că reacția rapidă a NATO și a Aliaților la incidentele recente cu drone, care au adus atingere inclusiv teritoriului României, prin întărirea capacităților de monitorizare și supraveghere a fost exemplară.
Am discutat și despre aderarea Suediei la NATO, care este necesară pentru consolidarea alianței.
Fie ca această vizită a mea să constituie un pas în direcția ameliorării semnificative a relațiilor dintre statele noastre."
Cum poate Ungaria sprijini România
Întrebat de către jurnaliști cum ar putea Ungaria să sprijine aderarea României la Schengen, președintele a răspuns:
Klaus Iohannis, președintele României: "Intrarea României în spațiul Schengen ar face spațiul Schengen mai sigur și mai puternic, ar face granița exterioară, externă a Uniunii mai solidă și mai bine apărată, și ar fi un cert câștig în relația economică dintre Ungaria și România. Ungaria a fost din capul locului un partener foarte corect și ferm în această chestiune, și a exprimat de la început opinia că este pentru aderarea României la spațiul Schengen și mulțumim pentru această atitudine fermă. În continuare, evident, pe căile diplomatice bine cunoscute de Budapesta poate în continuare să încerce să lămurească și pe vecinii Ungariei mai din Vest că așa stau lucrurile. Repet: nu există niciun argument contra aderării României. Dacă ar fi să ne luăm doar după procedură, așa cum în repetate rânduri în toate forumului europene spunem că nu trebuie să politizăm procedurile tehnice și să respectăm toți pașii care sunt prevăzuți în tratate și regulamente, dacă ar fi să le luăm ad literam, România trebuia să fie în Schengen de mulți ani. Nu suntem. Și în continuare noi am înțeles că este nevoie să convingem partenerii noștri că suntem un câștig pentru spațiul Schengen. Ultimul argument adus de cei care s-au opus a fost un pic greu de înțeles. Afirmația lor a fost că ei nu au nimic împotriva României și a Bulgariei, dar spațiul Schengen nu funcționează bine și atunci ei sunt împotrivă. Părerea mea: că aderarea României la spațiul Schengen, și alBulgariei, nu ar face doar spațiul Schengen mai puternic, ar înlesni și negocierile de îmbunătățire a procedurilor din Schengen. Oricum am privi-o, aderarea României ar fi un câștig pentru Uniunea Europeană, doar că încă nu toți au înțeles foarte bine acest lucru."
Relaţiile bilaterale româno-ungare se desfăşoară în baza Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat şi intrat în vigoare în 1996, precum şi a Declaraţiei de Parteneriat Strategic între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, de la adoptarea căreia s-au împlinit 20 de ani în 2022, transmite Agerpres.
