Președintele Klaus Iohannis a fost avertizat în publicația Politico, cel mai citit ziar din Bruxelles, în care șeful statului și-a anunțat planul pentru șefia NATO, să nu promulge legea ”care dă liber la evaziune fiscală până într-un milion de euro, fără pedeapsa cu închisoarea”. Demersul a fost inițiat de Comunitatea Declic, ce a convins zeci de mii de cetățeni să semneze o petiție în acest sens.
Reprezentanții Declic vor astfel să-i avertizeze pe oficiali europeni că România riscă să devină ”raiul evazioniștilor, dacă legea nu e întoarsă în Parlament de președinte”.
“L-ați văzut pe acest om? Este președintele României. Dacă îl vedeți, vă rugăm să-i cereți să respingă o lege care ar transforma România într-un paradis pentru evazioniștii fiscali. Zeci de mii dintre noi i-au cerut deja să nu promulge această lege, deoarece anulează acuzațiile penale pentru orice fraudă fiscală până la 1 milion de euro. Dacă îi veți transmite și voi mesajul nostru, s-ar putea să ne asculte”, este mesajul publicat de Comunitatea Declic în publicația Politico, alături de o caricatură a președintelui Klaus Iohannis.
Proiectul de lege controversat a fost adoptat de ambele camere ale Parlamentului, cu votul aleșilor din majoritatea PSD-PNL.
Potrivit reprezentanților Comunității Declic, Curtea Constituțională (CCR) a considerat că dezincriminarea evaziunii fiscale sub un milion de euro ”face trecerea spre teoriile moderne ale dreptului”.
„Coaliția PNL-PSD le-a pregătit evazioniștilor un credit promoțional, pe care trebuie să îl restituie cu o dobândă preferințială doar dacă sunt prinși de autorități. Astfel, în loc să reducă evaziunea, ei o vor crește considerabil. Sperăm ca președintele Iohannis să înțeleagă rolul său și, măcar de rușine față de oficialii europeni, să întoarcă legea în Parlament”, a declarat Anduța Karetsou, coordonatoarea campaniei Declic.
În cazul în care legea intră în vigoare, pragul de evaziune fiscală fără închisoare se ridică de la 100.000 de euro la un milion de euro, avertizează membrii Comunității Declic.
”Conform noii legi, afaceriștii care fac evaziune până la 1 milion de euro pot scăpa de închisoare, dacă returnează prejudiciul, plus 15%. Politicienii care susțin pragul de 1 milion de euro pentru evaziune fiscală fără închisoare ignoră faptul că acest lucru nu va stopa evaziunea, ci o va încuraja chiar mai mult”, se arată în comunicatul Declic.
Evazioniștii care plătesc prejudiciul și 15% în plus scapă de închisoare
În document se specifică mai multe aspecte:
- infracţiune care se va pedepsi cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă - nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.
- infracţiuni care se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă: fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, precum evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice; folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În aceste cazuri, există o anumită prevedere care spune că "dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte". Astfel, nu va fi începută urmărirea penală.
Totodată, în aceste infracţiuni, se stabilește că, "dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime".
Faptele se prescriu peste 10 ani, în anumite condiții
Legea mai prevede că, dacă prin aceste infracțiuni "prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, acelaşi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, acelaşi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Dacă persoana care a săvârşit una dintre aceste infracţiuni aduce la cunoştinţa organelor de urmărire penală sau organelor fiscale infracţiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activităţii infracţionale şi mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta şi, ulterior, înlesneşte aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanţi la comiterea infracţiunii limitele speciale se reduc la jumătate.
Însă aceste dispoziții nu se aplică dacă făptuitorul a mai comis o infracțiune din această lege într-un interval de cinci ani de la comiterea faptei pentru care a mai beneficiat de aceste dispoziţii.
Și în acest caz există prescripție a faptelor, după cum precizează actul normativ: "În cazul infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracţiunii".
