Ungaria nu se dezminte și continuă să facă notă discordantă printre țările UE care ajută Ucraina în războiul cu Rusia. Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, se opune ca diverși consilieri militari sau instructori occidentali să fie trimiși la Kiev și spune că așa ceva ar fi „periculos” și că ar reprezenta „o linie roșie pentru Ungaria”, din cauza pericolului escaladării conflictului.
Ungaria se opune trimiterii de instructori militari occidentali în Ucraina
„Când Uniunea Europeană a început să instruiască soldaţi ucraineni, noi ne-am abţinut constructiv, semnalându-ne dezacordul. Însă acum ei cer ca Uniunea Europeană să delege consilieri militari la Kiev, ca parte a acestei operaţiuni. Ei bine, aceasta trece dincolo de liniile (noastre) roşii", a spus Peter Szijjarto, la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE, de la Luxemburg.
Szijjarto spune că Ungaria continuă să fie presată să accepte ca astfel de instructori militari din UE să fie trimiși în Ucraina pentru a pregăti militarii ucraineni. El susține că Ungaria nu a avut nimic împotriva faptului ca Uniunea Europeană să antreneze soldați ucraineni pe teritoriul UE, însă trimiterea de instructori occidentali în Ucraina „depășește ceea ce este acceptabil”.
Potrivit acestuia, la întâlnirea la care a participat, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a sugerat ca membrii UE să contribuie în mod voluntar la Facilitatea Europeană pentru Pace, pentru a acoperi costurile aprovizionării cu arme către Ucraina, întrucât Ungaria continuă să blocheze alocarea de resurse financiare din acest fond.
„Aș dori să notez cu umilință că insistăm asupra acestui lucru de câțiva ani. Va fi acum imposibil să acuzi Ungaria că nu face plăți către Facilitatea Europeană pentru Pace”, a declarat Szijjarto.
În ultimele luni, Ungaria a blocat alocarea a 6,5 miliarde de euro de la Facilitatea Europeană pentru Pace pentru a ajuta Ucraina, deoarece autoritățile maghiare nu sunt convinse că unele companii maghiare vor fi ținute departe de lista de „sponsori internaționali de război”.
Cea mai mare bancă maghiară din Ungaria, OTP, a fost, la începutul războiului, pe lista cu sancțiuni occidentale, iar apoi a fost scoasă. Însă Ungaria are încă îngrijorarea că astfel de incidente se vor repeta. Budapesta a cerut garanții Kievului că o astfel de situație nu va mai apărea, dar susține că cerințele „nu au fost îndeplinite”.
Diplomatul maghiar a spus, totodată, într-un interviu pentru SPutnik, că o eventuală accedere a Ucrainei în NATO ar însemna Al Treilea Război Mondial, adică exact ideea pe care au tot spus-o și oficialii ruși.