Premierul slovac Robert Fico a promis duminică că va bloca aderarea Ucrainei la NATO atâta timp cât va fi șeful guvernului țării sale, potrivit Politico.
Conducerea NATO dorește ca Ucraina să adere la alianța militară după încheierea războiului cu Rusia, pentru a descuraja alte agresiuni din partea Moscovei, însă declarația lui Fico evidențiază dificultățile politice care vor apărea probabil în urmărirea acestui obiectiv.
„Atât timp cât voi fi șeful guvernului slovac, le voi spune parlamentarilor care se află sub controlul meu să nu fie niciodată de acord cu aderarea Ucrainei la NATO”, a declarat el în cadrul emisiunii săptămânale «O päť minút dvanásť».
Comentariile lui Fico contrastează puternic cu poziția lui Mark Rutte, noul secretar general al NATO, care a declarat joi că „Ucraina este mai aproape de NATO ca niciodată și va continua pe această cale până când veți deveni membri ai alianței noastre”.
Conform tratatului fondator al NATO din 1949, deciziile privind extinderea se iau „prin acord unanim”, ceea ce înseamnă că opoziția lui Fico față de aderarea Ucrainei la alianță ar putea bloca într-adevăr aderarea acesteia cel puțin până la sfârșitul actualului mandat al liderului slovac la putere, în 2027. Alți membri NATO favorabili Rusiei ar putea, de asemenea, să încerce să zădărnicească aspirațiile de aderare ale Ucrainei.
Joia trecută, Fico a promis să „facă tot posibilul pentru reînnoirea relațiilor economice și standard cu Rusia”.
După emisiunea sa de duminică, Fico și-a dublat promisiunea, propunând să viziteze Moscova în luna mai a anului viitor, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondia
Suedia și Finlanda, situație similară
O situație similară a avut loc după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, când Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO, dar au fost blocate de Turcia și Ungaria timp de un an și 10 luni.
În timp ce Turcia a obiectat cu privire la activitățile activiștilor kurzi din Suedia și la restricțiile privind exporturile de arme occidentale către Ankara, motivele rezistenței Ungariei nu au fost niciodată făcute explicite. Stockholm și Helsinki au fost în cele din urmă admise pe 4 aprilie anul acesta.
