Cererea mondială de petrol va înregistra în 2023 un nou record, de 101,7 milioane de barili pe zi, impulsionată de recuperarea economică din China şi de transportul aerian comercial, a estimat, miercuri, Agenţia Internaţională a Energiei, citată de agenţia EFE.
În raportul lunar privind piaţa de petrol, IEA preconizează o creştere a cererii în acest an cu 1,9 milioane barili pe zi, combustibilul pentru aviaţie fiind primul motor de creştere (840.000 barili/zi), în timp ce se estimează o cifră asemănătoare în ceea ce priveşte China, ca urmare a ridicării restricţiilor legate de Covid.
China şi Rusia vor fi cei doi mari protagonişti ai pieţei petrolului în acest an
China şi Rusia vor fi cei doi mari protagonişti ai pieţei petrolului în acest an, conform agenţiei, ce reuneşte o mare parte dintre ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Gigantul asiatic va ocupa această poziţie deoarece va „acapara” aproape jumătate din creşterea cererii, deşi amploarea recuperării economice şi a redeschiderii după Covid continuă să fie incerte.
În ceea ce priveşte Rusia, această poziţie este dată de faptul că este pe cale să vadă efectul pe termen mai lung al sancţiunilor internaţionale aplicate pentru petrolul său, în contextul unei cereri globale mai mari.
Preţurile, care au avut „o volatilitate extraordinară” în 2022, culminând cu o scădere până la cele mai joase niveluri din ultimul an, au început să „se recupereze uşor” la începutul lunii ianuarie 2023.
Deşi cererea mai mare poate ridica preţurile în 2023, incertitudinile legate de o încetinire a economiei pe plan internaţional şi continuarea războiului din Ucraina, creşterea capacităţii de rafinare la nivel mondial şi a rezervelor ar putea modera această creştere a preţurilor.
SUA vor fi principala sursă a creşterii producţiei petroliere mondiale, împreună cu Brazilia, Canada şi Guyana
În ceea ce priveşte oferta, SUA vor fi principala sursă a creşterii producţiei petroliere mondiale, împreună cu Brazilia, Canada şi Guyana, niciunul dintre aceste state nefiind membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol.
Autorii raportului estimează că OPEC şi aliaţii săi (OPEC+) îşi vor reduce producţia anul acesta cu 870.000 barili pe zi, în timp ce ţările din afara cartelului o vor majora cu 1,9 milioane barili pe zi.
Declinul producţiei OPEC+ va fi influenţat de impactul sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, un aliat al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, în special de embargoul Uniunii Europene privind petrolul rusesc transportat pe mare şi de plafonul de 60 de dolari/baril impus de G7.
IEA reaminteşte că vicepremierul rus, Alexander Novak, a semnalat că ţara sa va trebui să reducă producţia cu 500.000-700.000 b/d, dar estimează că Rusia va trebui să taie un volum chiar mai mare din cauza embargoului european.
Concret, raportul estimează că până la finele primului trimestru Rusia se va vedea obligată să-şi diminueze producţia cu 1,6 milioane barili/zi comparativ cu nivelurile anterioare invaziei din Ucraina, în februarie 2022.
Aceasta va lăsa producţia medie a Rusiei la 9,7 milioane barili/zi în 2023, cu o scădere de 1,3 milioane barili/zi anual, respectiv o reducere de 11,8%.
Rusia a câştigat cu 3 miliarde de dolari mai puţin din vânzarea de petrol
Agenţia estimează că în decembrie Rusia a câştigat cu 3 miliarde de dolari mai puţin din vânzarea de petrol şi că a trebuit să recurgă la „discounturi record” pentru a vinde producţia.
În volum, exporturile ruseşti de petrol au scăzut în decembrie cu 200.000 barili/pe, până la 7,8 milioane barili/zi, ca rezultat al sancţiunilor internaţionale.
De aceea, autorii raportului estimează că piaţa globală, cu abundenta ofertă din primele luni din 2023, ar putea suferi tensiuni din cauza impactului sancţiunilor asupra exporturilor ruseşti şi semnalează că riscul este mai ridicat în cazul produselor rafinate, în special al motorinei.
Totodată, ei subliniază că atât campaniile de economisire a energiei, măsurile de eficienţă cât şi folosirea rezervelor strategice de petrol au permis ţărilor să facă faţă crizei energetice generate de invazia din Ucraina, dar avertizează că aceste măsuri „vor fi mai cruciale ca oricând” pe parcursul acestui an.
