Oficialii de la Hiroshima critică ideea de a folosi armele nucleare ca o formă de descurajare, în contextul războiului din Ucraina și a tensiunilor din Coreea de Nord, la 78 de ani de la bombardamentul atomic, potrivit AP.
Pe 6 august 1945, bomba atomică „Little Boy" a fost lansată de americani de la bordul avionului Enola Gay asupra orașului nipon. În urma atacului au murit aproape 140 de mii de oameni. Unii dintre ei au fost uciși pe loc, alții au decedat din cauza urmărilor.
La trei zile după Hiroshima, a fost lansată bomba nucleară „Fat Boy”, la Nagasaki. Aceasta a făcut încă 74 de mii de victime. În urma atacurilor, pe 15 august 1945, Japonia a capitulat şi a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ceremoniile în onoarea victimelor au loc la Muzeul Memorial al Păcii. La comemorări participă puținii supraviețuitori ai dezastrului, oficiali japonezi, diplomați străini și mii de niponi. Mulți dintre cei care au rămas în viață sunt încă tratați de Crucea Roșie japoneză din cauza efectelor asupra sănătății. Circa două treimi dintre decesele înregistrate în rândul supraviețuitorilor sunt provocate de diferite tipuri de cancer.
Comemorarea a avut loc la două luni după ce Hiroshima a găzduit un summit al Grupului celor 7 mari națiuni industriale, în cadrul căruia liderii G7 au vizitat Parcul Păcii din oraș și muzeul.
Liderii au emis o declarație comună prin care au cerut continuarea neutilizării armelor nucleare, dar au justificat, de asemenea, existența unor astfel de arme pentru "a servi în scopuri defensive, a descuraja agresiunea și a preveni războiul și coerciția".
Primarul orașului Hiroshima, Kazumi Matsui, a respins această poziție în discursul său de pace la comemorare.
"Liderii din întreaga lume trebuie să ia imediat măsuri concrete pentru a ne conduce din prezentul periculos spre lumea noastră ideală", a spus acesta.
Cei care spun că armele nucleare sunt indispensabile pentru a menține pacea nu fac decât să întârzie progresul către dezarmarea nucleară.
Prim-ministrul Fumio Kishida, care reprezintă Hiroshima în parlament, a încercat să sublinieze angajamentul G7 față de dezarmarea nucleară și o condamnare a amenințărilor Rusiei de a folosi arme atomice. Dar el a fost criticat de supraviețuitori pentru că a refuzat să semneze Tratatul privind interzicerea armelor nucleare.
Susținând că pactul nu poate fi aplicat, deoarece niciun stat cu arme nucleare nu l-a semnat, Kishida s-a angajat să servească drept punte de legătură între statele nucleare și cele nenucleare și să lucreze pentru dezarmarea nucleară. Criticii săi spun că este o promisiune goală, deoarece Japonia se bazează pe umbrela nucleară a SUA pentru protecție.
Kishida, care a participat, de asemenea, la ceremonia de duminică, a declarat că drumul spre o lume fără arme nucleare a devenit mai greu din cauza tensiunilor și conflictelor în creștere.
Supraviețuitorii se confruntă cu discriminarea în Japonia
Oamenii prezenți la ceremonie au ținut un moment de reculegere pentru victimele de la Hiroshima. Un clopot al păcii a bătut la ora 8:15, ora la care un B-29 american a aruncat bomba asupra orașului. Sute de porumbei albi, considerați simboluri ale păcii, au fost eliberați.
Mulți supraviețuitori ai bombardamentelor au răni și boli de durată, rezultate în urma exploziilor și a expunerii la radiații, și se confruntă cu discriminarea în Japonia.
Începând cu luna martie, 113.649 de supraviețuitori, a căror vârstă medie este acum de 85 de ani, sunt certificați ca fiind eligibili pentru asistență medicală guvernamentală, potrivit Ministerului Sănătății și Protecției Sociale. Dar mulți alții, inclusiv cei care spun că au fost victimele "ploii negre" care a căzut în afara zonelor desemnate inițial, sunt încă fără sprijin.
Primarul a îndemnat guvernul lui Kishida să ofere un sprijin mai puternic și să răspundă dorințelor lor.
Supraviețuitorii în vârstă, cunoscuți în Japonia sub numele de hibakusha, continuă să facă presiuni pentru interzicerea armelor nucleare și speră să convingă generațiile mai tinere să se alăture mișcării.
