Comisia Europeană a anunțat, miercuri, că încasarea celei de-a doua tranșe din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență nu s-a amânat, însă aceasta se află încă în stadiul de evaluare la nivelul Executivului comunitar.
De asemenea, reprezentanții CE au explicat că reforma pensiilor speciale, parte a jalonului 215 din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci în cea de-a treia, notează Agerpres.
„Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii, şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, se menţionează în precizările CE.
Comisia Europeană, despre pensiile speciale din România. „Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023”
Toate țintele și jaloanele incluse în PNRR sunt obiectul unui dialog constant între autoritățile române și Comisia Europeană, iar o evaluare oficială este realizată în momentul în care este trimisă pe cerere de plată, notează sursa citată.
Conform anexei la decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR, trebuie realizată o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluţii concrete care să vizeze simplificarea acestora şi corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
"Se are în vedere acordarea de asistenţă tehnică (prin intermediul unei licitaţii publice) pentru a realiza o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislaţia care va sta la baza reformei şi pentru a realiza o analiză ex post şi o evaluare a impactului. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023", se menționează în anexă.
Jalonul din PNRR poate include o lege separată pentru pensiile speciale
Jalonul din PNRR prevede că pachetul privind pensiile poate include legi separate privind regimul general şi pensiile speciale. Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale şi le va alinia la principiul contributivităţii. În acest sens, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raţionalizate.
În prezent, pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului legat de veniturile obţinute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecţia deciziilor Curţii Constituţionale se va referi numai la pensiile magistraţilor, nu şi la alte categorii, şi se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curţii.
"Nicio pensie specială nu poate depăşi venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare", conform jalonului.
Florin Cîțu susține că tranșa doi din PNRR întâzie din cauza proiectului privind pensiile de serviciu
Fostul premier Florin Cîţu, în prezent senator PNL, a scris pe pagina sa de Facebook că a doua tranșă din PNRR întârzie şi, „la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la aceşti bani".
Senatul a prelungit, luni, în plen, termenul pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, de la 45 la 60 de zile.
Proiectul de lege al Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Potrivit sursei citate, modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
"Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (...) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
