Guvernul adoptă în prag de An Nou „ordonanța trenuleț” prin care îngheață pensiile, salariile bugetarilor și elimină sporurile. Premierul susține că nu este o ordonanță a sărăciei, ci una menită să țină sub control deficitul bugetar în 2025. Consiliul Economic și Social, format din sindicate și patronate, a dat aviz negativ măsurilor de austeritate. Însă acesta are doar un rol consultativ.
„Ordonanța Trenuleț” sau ordonanța austerității. Sub acest nume este cunoscută ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. Cu toate acestea, premierul susține contrariul.
Ce presupune "ordonanța trenuleț"
Documentul stabilește măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, fiind fundamentul pentru bugetul consolidat pe anul 2025. Printre principalele prevederi se numără:
- Înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii noiembrie 2024;
- Suspendarea acordării de sporuri și alte beneficii financiare suplimentare;
- Reducerea valorii voucherelor de vacanță;
- Blocarea posturilor vacante din sistemul public;
- Creșterea unor taxe, cu aplicabilitate din 2025.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Faptul că am ajuns cu comisia la un dialog și cu următoarea comisie o să parafăm acordul, să avem pe 7 ani intrarea în deficitul asumat de la Mastricht de 3 la sută, cu 0,74 scădere anuală, arată faptul că nimeni nu dorește să mărească niciun impozit și nicio taxă.”
Acum, măsurile fiscal-bugetare introduse de ordonanță sunt necesare pentru a reduce un deficit bugetar mult depășit pe final de an, de 8,4% din PIB după standarde ESA.
Tánczos Barna, ministrul Finanțelor: „Au fost aduse cheltuieli suplimentare de aproape 70 miliarde de lei în bugetul general consolidat, cifrele au mai fost prezentate, peste 18 miliarde pentru salarii, 13 miliarde pentru asistența socială, pensii, 11 miliarde pentru bunuri și servicii.”
Noul Guvern admite că România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, în paralel cu eficientizarea lor. Obiectivul va cădea în sarcina unui Departament pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor.
Marcel Ciolacu: „Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei”
Premierul Marcel Ciolacu a declatrat la începutul ședinței de Guvern în urma căreia se va adopta Ordonanța „Trenuleț” că România se află într-un an economic dificil și că trebuie adoptate măsuri urgente pentru a proteja economia țării de riscuri financiare majore.
„Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România,” a spus premierul. El a continuat, menționând că țara se confruntă deja cu un deficit bugetar semnificativ, de aproape 4% din PIB, cauzat de cheltuieli mai mari decât cele prevăzute inițial.
Ciolacu a subliniat că măsurile de sprijin pentru pensionari, profesori, medici, polițiști și militari, precum și ajutoarele pentru menținerea prețurilor la energie și gaze, au fost esențiale.
„Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore,” a spus premierul.
Ciolacu a afirmat că România trebuie să adopte măsuri pentru a evita riscuri economice mai mari, cum ar fi recesiunea sau falimentele.
„Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.
De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.
Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României.
Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale”, a declarat Marcel Ciolacu.
Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț” pentru limitarea deficitului bugetar și accesul la fonduri europene
Pentru a preveni aceste scenarii, Guvernul a adoptat Ordonanța „Trenuleț”, menită să limiteze deficitul bugetar în 2025 și să asigure continuarea accesului la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025,” a explicat Ciolacu.
Măsurile din Ordonanța „Trenuleț” nu sunt, însă, legate de austeritate, a subliniat premierul. El a menționat că austeritatea adevărată a fost implementată în trecut, atunci când s-au tăiat salarii și au fost majorate taxele.
„Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale”, a declarat Marcel Ciolacu.
Trei obiective fundamentale pentru echilibrarea bugetului
Ciolacu a explicat că Ordonanța „Trenuleț” se bazează pe trei obiective esențiale: „stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR.” Aceste măsuri vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor, astfel încât România să poată face față provocărilor economice din 2025.
„Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR. Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii”, a precizat Ciolacu.
Eforturi pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea statului
Premierul a anunțat o serie de măsuri de austeritate în sectorul public, inclusiv înghețarea salariilor demnitarilor și reducerea fondurilor pentru partide cu 25%. De asemenea, salariile bugetarilor nu vor crește, iar sporurile și premiile suplimentare vor fi eliminate.
„Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament vor veni specialiști din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono.
În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației”, a adăugat acesta.
Reforme fiscale
Pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor, Guvernul va implementa și reforme fiscale pentru a crește veniturile la buget. Printre principalele măsuri se numără eliminarea facilităților fiscale și reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi.
„Așadar eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducem impozitul pe construcțiile speciale și aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în fața noastră fiind țări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Deci plătiți toți corect sau plecați!”, a menționat Ciolacu.
Măsuri pentru sprijinirea pensionarilor și familiilor cu venituri mici
Ciolacu a asigurat pensionarii și familiile cu venituri mici că măsurile adoptate vor contribui la sprijinirea acestora.
„Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului,” a declarat premierul.
De asemenea, Guvernul va reduce gradual povara fiscală pe muncă, cu până la 5 puncte procentuale, pentru salariile mici și familiile cu copii.
„Solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României,” a încheiat Ciolacu.
Ce prevede proiectul de ordonanță
Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. De asemenea, în anul 2025, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale "Administraţie" din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.
În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei, prevede proiectul de ordonanţă.
De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante). Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.
Conform proiectului de ordonanţă, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.
Valoarea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, se va menţine la nivelul de 81 lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.
