Tensiunile din Franța se vor extinde luni de pe străzile Parisului în Parlament. Guvernul se va confrunta cu două moțiuni de cenzură, după ce și-a angajat răspunderea asupra reformei care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, până în 2030. O victorie a opoziției depinde de partidul republicanilor, care însă este divizat. În cazul în care moțiunea NU este aprobată, Opoziția mai poate ataca legea la Consiliul Constituțional. În ultimii 65 de ani, o singură moțiune împotriva Executivului a fost adoptată și nici aceea nu a produs efecte juridice.
Votul de neîncredere este așteptat în condițiile în care francezii au continuat să protesteze în aceste zile. Asta deși poliția a interzis demonstrațiile în Place de la Concorde și pe celebrul bulevard Champs Elysee, zone în care se află atât sediul Parlamentului, cât și al președinției.
Opoziția din Franța a depus două moțiuni de cenzură împotriva guvernului
Cel puțin 58 de parlamentari ai opoziției au depus o moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii de către premierul Elisabeth Borne.
O a doua a fost depusă de extrema dreaptă, Partidul Adunarea Națională, care are 88 de parlamentari. Marine Le Pen, deputat al formațiunii, a precizat însă că va vota orice moțiune care are șanse să treacă la vot.
Partidul președintelui Emmanuel Macron, ”Renaissance”, a pierdut majoritatea absolută la ultimele alegeri, însă coaliția sa include mai multe partide de centru-dreapta care dețin 250 de locuri din totalul de 577.
Macron ar putea dizolva Parlamentul dacă se va aproba moțiunea de cenzură
Votul depinde de Partidul Republican, al cărui lider a declarat că NU susține moțiunile. Totuși, există un grup de republicani disidenți care ar putea vota împotriva guvernului lui Emmanuel Macron. Matematic, ar fi nevoie de 27 de republicani.
Pe de altă parte, ministrul Muncii declara lunile trecute că președintele ar putea dizolva Parlamentul, dacă acesta ar aproba o moțiune de cenzură. Ceea ce i-ar putea face pe opozanții lui Macron să se gândească de două ori.
În pofida protestelor masive, trebuie spus că Emmanuel Macron a câștigat al doilea mandat de președinte apărându-și proiectul de reformare a sistemului de pensii, despre care insistă că este nesustenabil.
Emmanuel Macron, președintele Franței: ”În ansamblu, oamenii știu că, da, trebuie să muncești puțin mai mult, pentru că altfel nu vom putea să ne finanțăm sistemul de pensii așa cum trebuie. Ascultându-i pe compatrioții noștri, dacă nu vrem să muncim mai mult, care sunt cele două modalități de a finanța pensiile? Creșterea contribuțiilor pentru muncitori? Din câte știu, oamenii pot suporta asta, vor să câștige mai mulți bani. Reducerea pensiilor? Nu am rămas cu impresia că pensionarii trăiesc atât de bine încât să existe posibilitatea de a le tăia pensiile.”
Din 1958 și până în prezent Adunarea Națională din Franța a dezbătut mai multe moțiuni de cenzură. Doar una singură a fost aprobată de legislativ, în 1962. Totuși, nici aceasta nu a produs efecte juridice. Potrivit prevederilor constituționale, adoptarea unei moțiunii de cenzură nu declanșează demiterea imediată a guvernului. Premierul este însă obligat să își depună mandatul în fața președintelui țării. La acea dată, președintele Charles de Gaulle a cerut explicit guvernului să rămână în funcție până la viitoarele alegeri legislative. Actualul premier al Franței, Elisabeth Borne, a supraviețuit deja unor moțiuni de cenzură, în iulie și octombrie anul trecut.
