Mii de francezi au ieșit, din nou în stradă, la Paris și în marile orașe pentru a protesta față de legea pensiilor, care prevede majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Guvernul a decis să recurgă la procedura extraordinară a asumării răspunderii, evitând astfel votul Parlamentului care era programat pentru 16 martie. Opoziția a anunțat moțiune de cenzură împotriva Executivului.
Protestele care au izbucnit imediat după anunțul guvernului s-au soldat cu ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.
217 persoane au fost arestate după protestele din centrul Parisului
France Info citează surse din poliţie care afirmă că 217 persoane au fost arestate după ce protestele au izbucnit în Place de la Concorde, în centrul Parisului, în apropierea locului de reunire a camerei inferioare a parlamentului, relatează Agerpres.
Potrivit mediei franceze, demonstranţii au dat foc la paleţi din lemn şi au aruncat cu obiecte în forţele de ordine. Circa 6.000 de protestatari împotriva reformei pensiilor se aflau în piaţă când au avut loc ciocnirile cu forţele de ordine.
Proteste au izbucnit şi în alte oraşe franceze, între care Marseille, Dijon, Nantes, Rennes, Rouen, Grenoble, Toulouse şi Nisa. Sindicatele au lansat un apel la organizarea unei noi zile naţionale de greve şi proteste joia viitoare.
Peste 100 de persoane arestate
Manifestanții au provocat incendii pe străzile din Paris, în timpul confruntărilor cu forțele de ordine.
Poliția, înarmată cu scuturi și bastoane, a lansat gaze lacrimogene și a tras cu tunuri de apă în demonstranți, pentru a elibera piața Place de la Concorde, unde se adunaseră mii de oameni. Până acum, 120 de persoane au fost arestate, potrivit forțelor de ordine, care au adăugat că cel puțin un polițist a fost rănit în urma confruntărilor cu manifestanții.
Sindicatele franceze care luptă împotriva reformei pensiilor din Franţa au lansat apel la mitinguri, greve și demonstrații, după decizia guvernului de a adopta reforma fără a recurge la votul deputaţilor.
Emmanuel Macron a recurs la proceduri excepționale
Guvernul a anunțat că recurge la procedura excepțională a asumării răspunderii cu câteva ore înainte de votul care urma să fie dat în Adunarea Națională. Riscul ca legea să nu treacă de votul parlamentarilor i-a făcut pe președintele Emmanuel Macron și pe guvernanți să decidă în utlima clipă să recurgă la această modalitate de aprobare a pachetului legislativ.
Elisabeth Borne, premierul Franței: „Nu putem face pariuri pe viitorul pensiilor noastre. Această reformă este necesară. Așadar, pentru că sunt atașată modelului nostru social și pentru că eu cred în democrația parlamentară, în textul acestui parlament, rezultatul unui compromis între cele două adunări, sunt gata să-mi asum responsabilitatea pentru această reformă.”
Anunțul premierului privind declanșarea procedurii de angajare a răspunderii guvernului i-a făcut pe parlamentarii opoziției să părăsească sala. Aceștia au anunțat că depun moțiune de cenzură împotriva executivului.
Marine Le Pen, deputat al Adunării Naționale: „Este vorba de a împiedica exprimarea voinței poporului francez prin reprezentanții săi. Nu au reușit să găsească o majoritate pentru că au fost răi. Această reformă a fost nedreaptă, prost pregătită, prost concepută, prost prezentată.”
Sistemul de pensii, învechit pentru perioada actuală
De partea cealaltă a baricadei, reprezentanții partidului de guvernământ spun că nu au avut altă opțiune. Guvernul insistă că sistemul de pensii nu mai este sustenabil în forma actuală, din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii speranței de viață.
Eric Woerth: „Guvernul a fost împins (să recurgă la angajarea răspunderii -n.red). Nu s-a putut conta pe o majoritate care probabil că nu a existat, deoarece republicanii au decis în mare parte să nu voteze pentru această reformă.”
Articol 49, paragraful 3 din Constituția Franței prevede procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege, ceea ce înseamnă că legea prezentată de Guvern nu mai este supusă votului în legislativ. Opoziția poate depune moțiune de cenzură în termen de 24 de ore de la declanșarea procedurii. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, guvernul este demis. În cazul respingerii moțiunii, legea este considerată aprobată. De la adoptarea Constituției în 1958, o singură moțiune de cenzură a avut succes, în 1962.
