Germania a început marți procesul de apărare în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga împotriva acuzațiilor potrivit cărora Berlinul ar "facilita comiterea unui genocid" împotriva palestinienilor din Gaza, prin furnizarea de arme către Israel.
Acuzațiile au fost formulate de Nicaragua. Reprezentanții de la Managua au cerut judecătorilor să impună măsuri de urgenţă pentru a împiedica Berlinul să furnizeze arme şi alte ajutoare Israelului.
Berlinul a negat acuzațiile și a trimis o delegație de avocați internaționali, inclusiv unii din Marea Britanie și Italia, la tribunalul de la Haga.
"Respingem alegaţiile Nicaraguăi", a declarat presei înainte de începerea audienţelor Sebastian Fischer, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. "Germania nu a încălcat nici Convenţia cu privire la genocid şi nici dreptul umanitar internaţional şi vom demonstra acest lucru pe deplin în faţa CIJ", a adăugat responsabilul german.
Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Israelului, după Statele Unite. Numărul tot mai mare de morți din Gaza și criza umanitară din enclavă i-au determinat pe unii oficiali germani să se întrebe dacă acest sprijin a mers prea departe.
În 2023, Germania a aprobat exporturi de arme către Israel în valoare de 326,5 milioane de euro, potrivit cifrelor publicate de Ministerul german al Economiei, citate de publicația The New York Times. Această sumă este de aproximativ 10 ori mai mare decât cea aprobată în anul precedent.
Care sunt acuzațiile
Într-un document de 43 de pagini adresat instanţei, Managua afirmă că Berlinul a încălcat Convenţia ONU din 1948 cu privire la genocid, înfiinţată în urma Holocaustului.
"Prin trimiterea de material militar şi suprimarea finanţării UNRWA (Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni), Germania facilitează comiterea unui genocid", se arată în document, care notează că această poziţie este "cu atât mai condamnabilă cu cât Germania întreţine cu Israelul o relaţie privilegiată autoproclamată, care i-ar permite să-i influenţeze într-un mod pozitiv comportamentul".
Managua a cerut CIJ să decidă "măsuri provizorii", adică ordonanţe de urgenţă impuse în perioada în care curtea examinează cazul în ansamblul său, lucru "imperativ şi urgent" având în vedere că este în joc viaţa a "sute de mii de persoane", subliniază Nicaragua.
Nicaragua cere cinci măsuri provizorii, în primul rând ca Germania să-şi "suspende imediat ajutorul pentru Israel, mai ales asistenţa militară", precum şi "să revină asupra deciziei sale de a suspenda finanţarea UNRWA". Germania a anunţat în ianuarie că suspendă finanţarea acestei agenţii, în aşteptarea unei anchete asupra acuzaţiilor israeliene în sensul că mai mulţi membri ai personalului UNRWA ar fi luat parte la atacul din 7 octombrie.
Avocații spun că Germania este o țintă mai ușoară pentru un proces decât Statele Unite. Germania a acordat jurisdicție deplină Curții Internaționale de Justiție. Însă Statele Unite îi refuză jurisdicția, cu excepția cazurilor în care Washingtonul își dă explicit acordul.
Ministrul de externe, Annalena Baerbock, a remarcat recent că Germania este semnatară a Convențiilor de la Geneva și a declarat că va trimite o delegație în Israel pentru a reaminti datoria de a respecta dreptul umanitar internațional.
Israelul, care nu este parte la disputa dintre Nicaragua și Germania, nu se va prezenta în fața instanței în cadrul audierilor, care ar trebui să se încheie marți.
