Compania Gabriel Resources a deschis mai multe procese împotriva autorităților române, prin care contestă sechestrul pus pe acțiunile companiei Roșia Montană Gold Corporation, al cărei acționar majoritar este.
Instituțiile din România, date în judecată de Gabriel Resources
Au fost înregistrate procese împotriva Registrului Comerţului Alba, Direcţiei Finanţelor Publice Braşov și Administraţiei Finanţelor Publice Alba.
Iar Roșia Montană Gold Coproration a dat și ea în judecată mai multe instituţii.
La sfârșitul lunii martie, ANAF a solicitat instituirea sechestrului asigurator pe 80% din acțiunile companiei Roșia Montană Gold Corporation, care sunt deținute de Gabriel Resources. Prin această acțiune, autoritățile române vor să recupereze datoria de circa 10 milioane de dolari, care reprezintă daune în urma procesului câștigat la Washington.
Acțiunile deținute de Gabriel Resources nu pot fi vândute sau transferate. Restul acțiunilor sunt deținute de statul român.
România a câștigat procesul pentru Roșia Montană
Pr 9 martie 2024, România a câștigat procesul pentru Roșia Montană. Instanța de arbitraj internațional a emis hotărârea în cazul inițiat de compania canadiană Gabriel Resources împotriva României. Disputa a avut la bază refuzul din partea autorităților române de a permite exploatarea resurselor aurifere de la Roșia Montană.
Conform deciziei emise de Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții (ICSID), țara noastră nu este obligată să plătească despăgubiri. României îi vor fi rambursate cheltuielile de judecată aferente acestui proces, precum și costurile procedurilor de arbitraj.
Compania Gabriel Resources, care a pierdut procesul și care trebuie să suporte cheltuielile de judecată ale României, contestă decizia luată de Tribunalul Internațional de la Washington.
Cronologia Roșia Montană
În 1997, firma canadiană Gabriel Resources s-a asociat cu statul român și a obținut, pentru o perioadă de 20 de ani, dreptul de a exploata zona minieră de la Roșia Montană. Astfel, a luat naștere compania Roșia Montană Gold Corporation, în care canadienii aveau 80% din acțiuni, iar statul român, 20%.
După anul 2002, Roșia Montană Gold Corporation a început, în urma unor studii, să încerce să obțină avizele de mediu necesare pentru a extrage zăcămintele, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza mai multor probleme.
În 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a aprobat un proiect de lege care ar fi permis exploatarea în zonă, dar decizia a dat naștere unor proteste uriașe în toată țara.
”Spun încă o dată, referitor la proiectul Roșia Montană, care, din 1999, stătea prin Guvernul României, prin diverse sertare și ba se scotea, ba se băga și cred în continuare că decizia corectă era să lăsăm Parlamentul și opinia publică să aibă o dezbatere și să ia o decizie pe acest proiect”, a declarat Victor Ponta, pe 12 septembrie 2023.
”Grupul PSD a votat împotriva acestui proiect de lege, dar trebuie spus un lucru: avem nevoie de o lege a minelor”, a declarat fostul deputat PSD, Florin Iordache, pe 23 aprilie 2014.
În contextul protestelor de stradă, alianța PSD-PNL de la acel moment a respins proiectul în Parlament, iar astfel nu s-a mai început exploatarea minieră la Roșia Montană.
În anul 2015, firma canadiană Gabriel Resources a solicitat, în mod oficial, atât Guvernului, cât și președintelui, să deblocheze situația, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
În acel moment, Gabriel Resources a decis să acționeze în instanță statul român. Iar în martie 2024, România a câștigat procesul.
