Stewart Rhodes, una dintre figurile importante ale extremei drepte americane, a fost condamnat joi la 18 ani de închisoare pentru "rebeliune", cea mai mare sentinţă pronunţată până în prezent în legătură cu asaltul asupra Capitoliului, transmite AFP.
Agenţia notează că fondatorul miliţiei "Oath Keepers" a adoptat o poziţie sfidătoare până la final: "sunt un prizonier politic", "singura mea crimă este că mă opun celor care ne distrug ţara", a declarat el chiar înainte de a i se stabili sentinţa.
Judecătorul federal Amit Mehta i-a răspuns că nu este un prizonier politic. "Sunteţi aici pentru că doisprezece juraţi (...) v-au găsit vinovat de rebeliune", "una dintre cele mai grave crime pe care le poate comite un american", a continuat acesta.
Această acuzaţie, care implică planificarea utilizării forţei împotriva guvernului, este pasibilă de o pedeapsă de 20 de ani de închisoare. Însă procurorii ceruseră 25 de ani în cazul lui Stewart Rhodes, bazându-se pe un sistem care permite majorarea pedepselor pentru acte de natură "teroristă".
Deşi nu a fost în totalitate de acord cu ei, judecătorul Mehta a aprobat analiza lor pe acest punct. "Actele de intimidare sau de constrângere menite să exercite presiuni asupra guvernului" intră în această categorie, a spus el.
De asemenea, judecătorul a justificat severitatea sentinţei citând rolul de lider al lui Stewart Rhodes, un fost soldat în vârstă de 58 de ani, şi lipsa de remuşcări a acestuia. "Reprezentaţi o ameninţare continuă şi un pericol pentru ţară", a arătat magistratul.
Ancheta a dus la arestarea a peste 1.000 de persoane
Pe 6 ianuarie 2021, mii de susţinători ai lui Donald Trump au semănat haos şi violenţă în sediul Congresului, în momentul în care parlamentarii certificau victoria rivalului său, Joe Biden, la alegerile prezidenţiale.
Ancheta vastă care a urmat a dus la arestarea a peste 1.000 de persoane. Aproape 300 au primit pedepse cu închisoarea, cea mai mare dintre acestea fiind, până acum, de 14 ani.
Dar doar zece activişti din grupurile de extremă dreapta - şase membri ai "Oath Keepers" şi patru "Proud Boys" - au fost găsiţi vinovaţi de "rebeliune" la finalul a trei procese distincte la Washington.
După săptămâni de audieri, juraţii au apreciat că aceştia s-au pregătit, adunând arme şi intrând în formaţie militară în Capitoliu pentru a bloca oficializarea înfrângerii lui Donald Trump.
În Ziua Z, Stewart Rhodes a rămas afară, dar, potrivit procurorilor, el şi-a condus trupele cu ajutorul unei staţii radio "ca un general pe câmpul de luptă".
În cadrul procesului, el a negat că "ar fi planificat" atacul şi a susţinut că "misiunea" Oath Keepers era să asigure securitatea manifestaţiei convocate de Donald Trump pentru a denunţa pretinse "fraude electorale".
Susţinând că a fost pus în faţa faptului împlinit, el a considerat "stupid" faptul că Kelly Meggs, care conduce filiala din Florida a Oath Keepers, a intrat în Capitoliu. "Aceasta a deschis uşa persecuţiei noastre politice", a spus el.
Kelly Meggs, de asemenea condamnat pentru rebeliune, îşi va afla sentinţa tot joi.
Fost soldat şi licenţiat în drept la Universitatea Yale, Stewart Rhodes a fondat Oath Keepers în 2009, recrutând foşti soldaţi sau ofiţeri de poliţie, iniţial pentru a lupta împotriva statului federal considerat "opresiv".
Ca şi alte grupuri radicale, această miliţie a fost sedusă de retorica anti-elite a lui Donald Trump şi a îmbrăţişat pe deplin acuzaţiile de fraudă electorală lansate - împotriva tuturor dovezilor - de republican, scrie AFP.
În documentele judiciare, avocaţii lui Stewart Rhodes au încercat să îi prezinte pe aceştia ca fiind "filantropi", chemaţi să se deplaseze pentru a împiedica revolte, după dezastre naturale sau în timpul protestelor împotriva violenţelor poliţieneşti.
"Pentru Rhodes, a impune Oath Keepers în situaţii de criză nu avea scopul de a ajuta, ci de a contribui şi a profita de pe urma haosului", au replicat procurorii.