Fondatorul Oath Keepers, Stewart Rhodes, şi un alt membru al acestei miliţii de extremă-dreaptă, au devenit, marţi, primii participanţi la asaltul asupra Capitoliului care au fost găsiţi vinovaţi de „rebeliune”, scrie AFP, citată de Agerpres.
După două luni de proces şi trei zile de deliberări într-un tribunal federal din Washington, cei doisprezece juraţi au respins, pe de altă parte, acest capăt de acuzare extrem de rar, pasibil de 20 de ani de închisoare, pentru alţi trei membri ai Oath Keepers.
Toţi cei cinci au fost găsiţi vinovaţi de interferare într-o procedură oficială. Pedeapsa lor va fi pronunţată în primăvara lui 2023.
Peste 800 de arestări după evenimentele de la Capitoliu
Pe 6 ianuarie 2021, ei au luat cu asalt clădirea Capitoliului, templul democraţiei americane, alături de alţi o mie de partizani ai lui Donald Trump, în momentul în care congresmenii certificau victoria democratului Joe Biden la alegerile prezidenţiale.
De la această lovitură în forţă care a şocat lumea, peste 870 de persoane au fost arestate şi aproximativ o sută au primit pedepse cu închisoarea, în special autorii violenţelor împotriva poliţiştilor. Dar, până în prezent, nimeni nu fusese condamnat pentru „rebeliune”.
Acest capăt de acuzare, care emană dintr-o lege adoptată după Războiul Civil pentru reprimarea ultimilor rebeli din Sud, implică să fi planificat folosirea forţei pentru a se opune guvernului. Se deosebeşte de insurecţie, cu un caracter mai spontan.
În timpul procesului, procurorii au arătat că Oath Keepers au cumpărat arme şi echipament de luptă şi le-au depozitat într-un hotel din apropiere de Washington. În Ziua Z, cu căşti şi cu echipament de luptă, au intrat în Capitoliu, în formaţie de luptă.
Stewart Rhodes a rămas afară, dar, potrivit procurorilor, el şi-a condus trupele cu ajutorul unei staţii radio „ca un general pe câmpul de luptă”.
La bara martorilor, Rhodes a negat că a „planificat” acest atac şi a susţinut că „misiunea” Oath Keepers a fost de a asigura securitatea manifestaţiei convocate de Donald Trump pentru a denunţa „fraude electorale” (a cărui existenţă nu a fost niciodată stabilită).
