Cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump, marchează astăzi primele 100 de zile la Casa Albă. În cele trei luni de când a depus jurământul pentru cel de-al doilea său mandat, Trump și-a exercitat puterea într-un mod complet diferit de cel al predecesorilor săi. Acesta a declanșat un război comercial global fără precedent și a redus drastic ajutorul extern acordat de SUA. A criticat aliații NATO și a preluat narațiunea Rusiei despre invazia sa în Ucraina.
După primele 100 de zile la Casa Albă, sondajele de peste Ocean arată că Trump are cele mai mici rate de aprobare în rândul publicului, comparativ cu oricare dintre predecesorii săi.
Iată care sunt principalele măsuri luate de președintele SUA în primele sale 100 de zile.
O cascadă de ordine executive
Chiar în primele zile ale mandatului său Trump a semnat un număr record de ordine executive (decrete prezidențiale). Retragerea SUA din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice și din Organizația Mondială a Sănătății sau grațierea participanților la atacul din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu au dat tonul unei politici menite să zdruncine ordinea existentă.
În primele zile ale mandatului Trump a înființat așa-numitul Departament al eficienței guvernamentale (D.O.G.E), desemnându-l pe Elon Musk la conducerea acestuia. Scopul ar fi fost acela de a raționaliza resursele prin transformarea aparatului administrativ federat în unul mai robust, sub controlul președintelui. În linii mari, eforturile lui Musk au eșuat însă și chiar au generat conflicte sporadice cu președintele Trump.
De asemenea, Trump a luat și unele măsuri mai puțin „urgente”, precum redenumirea Golfului Mexic în „Golful Americii”.
Războiul din Ucraina
Trump a promit că dacă ajunge la Casa Albă va încheia în 24 de ore războiul din Ucraina, însă realitatea l-a contrazis aproape imediat pe noul președinte al SUA. Apelurile Washingtonului la un armistițiu în Ucraina au rămas fără urmări.
Pe 12 februarie Trump l-a sunat pe omologul său rus, Vladimir Putin. Convorbirea lor a durat 90 de minute și a pus capăt izolării diplomatice impuse de Occident liderului de la Kremlin. A urmat un nou dialog telefonic în 28 februarie. Reprezentanți diplomatici ai Statelor Unite și ai Rusiei s-au întâlnit de mai multe ori, fără partenerii europeni ai americanilor.
Tot în februarie președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost încolțit la Casa Albă de vicepreședintele Vance, aflat alături de Trump. Primit în Biroul Oval, Zelenski s-a pomenit în postura de acuzat, într-o confruntare verbală de o duritate neobișnuită, la care a asistat prin intermediul televiziunilor întreaga planetă.
Sprijinul militar al SUA pentru Ucraina pare de atunci că este pe punctul de a fi anulat. În declarațiile sale publice, Trump a evitat să acuze Rusia pentru declanșarea războiului din Ucraina și chiar a arătat cu degetul spre victimă, acuzându-l pe Zelenski pentru invazia militară rusă și numindu-l „dictator”, termen pe care nu l-a folosit atunci când a vorbit despre Vladimir Putin.
Politica expansionistă a lui Trump
În 26 martie, Trump a afirmat că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda. Anexarea insulei care aparține Danemarcei a fost doar unul din obiectivele expansioniste afișate de președintele SUA, care a declarat că dorește recuperarea controlului asupra Canalului Panama și transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Declarația a provocat tensiuni între Washington și Copenhaga. Cu numai două zile înainte de vizita lui Vance în Groenlanda, Trump a reafirmat că SUA vor acest teritoriu. În timpul vizitei, vicepreședintele SUA nu s-a întâlnit cu niciun oficial groenlandez; el a vizitat doar baza militară americană de la Pittufik.
Războiul comercial
Perioada 2-9 aprilie a fost marcată de taxele vamale anunțate de administrația americană. În 2 aprilie, Trump și-a pus în aplicare amenințarea de a impune suprataxe „reciproce” pentru zeci de țări acuzate că „profită” de Statele Unite. El a declanșat astfel un război comercial cu restul lumii
În discursul său despre „Ziua Eliberării”, Trump a anunțat taxe vamale de minim 10% pentru fiecare țară în parte (entru UE - 20%; pentru China - 34% - iar ulterior Trump a crescut taxele pentru China până la 125%, Beijingul ripostând de fiecare dată). Indicii burselor din întreaga lume au scăzut puternic ca urmare a războiului comercial declanșat de Trump, iar ulterior președintele SUA a revenit asupra unora taxe.
