FMI înrăutățește prognoza de creștere economică a țării noastre la doar 1% în 2025, de la 1,6 cât era în aprilie. Cifrele arată un decalaj față de estimarea guvernului pentru acest an, de 2,5 la sută. Prognoza este în scădere și pentru anul viitor. În aceste condiții, aplicarea integrală a măsurilor din pachetele fiscale este cu atât mai necesară pentru reducerea deficitului bugetar, atrage atenția instituția financiară. Austeritatea nu se termină însă prea curând. Din 2027 ar trebui să urmeze noi măsuri, recomandă Fondul, dar și Consiliul Fiscal.
Slăbită de inflație și sub presiunea unor deficite record, economia României nu va avea o performanță notabilă nici anul acesta, dar nici în 2026. Noile prognoze reduse ale Fondului Monetar Internațional confirmă realitatea cu care se confruntă țara noastră. Produsul Intern Brut va crește cu doar 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026.
Slăbită de inflație și sub presiunea unor deficite record, economia României nu va avea o performanță notabilă nici anul acesta, dar nici în 2026. Noile prognoze reduse ale Fondului Monetar Internațional confirmă realitatea cu care se confruntă țara noastră. Produsul Intern Brut va crește cu doar 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026.
FMI: Măsurile Guvernului Bolojan ar putea reduce deficitul bugetar cu 3%
Reprezentanții FMI au evidențiat că implementarea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan va avea drept efect reducerea deficitului bugetar cu 3% din PIB, însă au avertizat că „datoria publică ca pondere în PIB va crește până la 70% până în 2030”.
Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI, a afirmat că dezechilibrele economice din România din ultimii doi ani au dus la adâncirea deficitului.
„Guvernul a trebuit să introducă un pachet fiscal complex în această vară care se va aplica în acest an și în anul viitor. Noi credem că acesta este un pas înainte necesar pentru a adresa deficitul în creștere. Reformele fiscale așteptate și cele cu privire la salarii și pensii în 2026 care vor avea în loc sunt importante. Va crește economia pe termen scurt și mediu la 1,4% în anul viitor, iar investițiile din fonduri UE vor compensa o creștere a consumului moderat, ducând la consolidare fiscală.
Inflația principală va rămâne mare în următoarele 12 luni, până la sfârșitul anului viitor. Pentru a sprijini eforturile României de a reveni la stabilitate macroeconomică și fiscală, am făcut o serie de recomandări cheie la sfârșitul vizitei noastre”, a declarat Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI.
Economia României riscă stagnarea: creșterea de 1% ar fi un scenariu optimist
Noua prognoză de creștere pentru acest an este departe de estimarea oficială a guvernului, de 2,5%, luată în calcul la fundamentarea bugetului pentru 2025. Chiar și revizuită în scădere, cifra anunțată de oficialii instituției financiare este mai degrabă optimistă.
Adrian Negrescu, analist economic: „O creștere economică de 1% ar fi un lucru bun în condițiile în care după primele șapte luni, economia stagneaza în momentul de față, avem o stagnare economică care se simte în cam toate domeniile de activitate. Firmele nu mai fac investiții, sunt afectate de inflație, sunt afectate de creșterea prețurilor, iar consumul, principalul motor al economiei, cel care ar trebui să aducă creșterea asta economică Se are probleme majore.”
Avertismentul FMI despre datoria României: Va crește până la 70% până în 2030
În aceste condiții, implementarea pachetelor de austeritate este cu atât mai necesară pentru reducerea deficitului bugetar, mai ales că inflația va continua să rămână ridicată până spre finalul lui 2026, potrivit instituției financiare.
„În primul rând, în ceea ce privește politica fiscală, întreaga execuție a consolidării fiscale anul acesta și anul viitor este importantă pentru sentimentul pieței și pentru încurajarea acestui sentiment. Ne așteptăm ca pachetele de măsuri să scadă deficitul până la 6% din PIB în următorul an.
Totuși, deficitul fiscal se va restrânge treptat, până la 5% din PIB până în 2030.
În această perioadă, datoria publică ca pondere în PIB va crește până la 70% până în 2030, deci aceste măsuri adiționale până în 2027 sunt necesare pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB”, a mai spus șeful misiunii FMI.
Inflația rămâne ridicată: 7,9% în România, avertizează FMI
Cu toate acestea, reprezentantul FMI a punctat că rata inflației rămâne mare la 7,9%.
„În această perioadă de consolidare, este nevoie să valorificăm în întregime fondurile europene pentru a susține o creștere sustenabilă”, a mai spus el.
Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală: „Noi încă nici n-am intrat în reforma fiscală și așteptările de 6% deficit anul viitor mi se par ca întotdeauna, ușor optimiste, pentru că noi dacă încheiem deficit cu anul acesta, nu cu 8%, cu 9% ascultați-l pe cineva cu maximum de seriozitate, pentru că toate calculele pe care le-am văzut nu iau în considerație, stiti ce nu iau? Scăderea economică și comportamentul.”
Măsurile deja adoptate prin cele două pachete nu sunt însă și suficiente. Pentru ca România să ajungă la un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern Brut până în 2031, așa cum s-a angajat în fața Comisiei Europene, este nevoie de reforme suplimentare, recomandă oficialii Fondului Monetar.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „Există un risc în momentul de față, susțin aceștia, ca actualul Guvern să nu livreze și să implementeze așa cum trebuie toate aceste pachete de măsuri. Mai mult, susțin aceștia, este nevoie de un nou pachet pe zona de venituri și cheltuieli începând cu anul 2027.”
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „Noi trebuie să mergem către în continuare, trebuie să mergem către 3% din PIB și nu va fi simplu deloc. Noi vom fi depășit o perioadă foarte dificilă, cu costuri pentru oameni, pentru toți cetățenii, indiferent că sunt bugetari, că sunt în sectorul privat, pentru firme. Toți cetățenii plătesc această notă de plată.”
Impactul total al primelor două pachete de austeritate este estimat de guvern la peste 21 de miliarde de lei în acest an.
