Dragoș Pîslaru anunță că România a transmis oficial PNRR-ul renegociat Comisiei Europene

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat, la Euronews România, că România a transmis Comisiei Europene PNRR-ul renegociat.

„Este a treia oară când facem acest exercițiu. Prima oară la depunerea din 2021, a doua oară la revizuirea de după adoptarea REpower la nivel european, în 2023, și iată în 2025, sperăm noi, această ultimă revizuire pentru că discutăm despre ultima șansă de a implementa acest plan național de redresare și reziliență considerat plan de țară.

Valoarea pe care o are acum este de 21,5 miliarde de euro și reprezintă fără îndoială cel mai important pachet de proiecte puse cap la cap pentru modernizarea României”, a spus Pîslaru.

Dragoș Pîslaru acuză guvernările anterioare de supracontractări prin PNRR

„Din nefericire, PNRR-ul a început într-o zonă de opacitate, a continuat într-o zonă de degringoladă prin niște măsuri de supracontractare, cum s-au adăugat pe 28,5 miliarde de euro, 47,4 miliarde de euro ca valoare de proiect.

A fost o spray-ere de proiecte într-o perioadă afectată evident de o campanie foarte lungă preelectorală care a dus ca din ceea ce trebuia să fie foarte clar, limpede și transparent pentru toți românii, prioritatea României de modernizare, în ceva în care fiecare s-a lăudat cu proiecte din PNRR, dar mai puțin concentrat pe implementat”, a mai precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dragoș Pîslaru, despre reluarea negocierilor blocate cu Comisia Europeană pentru PNRR: La noi, nimeni nu îndrăznea să se atingă de proiectele respective și să spună în spațiul public că au greșit achizițiile

„Am reluat niște negocieri blocate cu Comisia Europeană începute în august 2024. Comisia Europeană nu înțelegea ce mai facem. Ne-a spus că avem proiecte care nu se pot finanța în continuare pentru că au fost achiziții publice nerespectate. Au spus: dați-le jos.

La noi nimeni nu îndrăznea să se atingă de proiectele respective și să spună în spațiul public că au greșit achizițiile. Ne-au spus: sunt proiecte care nu aveți cum să le terminați până pe 31 august 2026 pentru că nu ați făcut minim niște lucruri. Aveți progresul fizic sub 10%

Ai noștri ca brazii. Guvernarea trecută nu a recunoscut. Cum putem noi să recunoaștem? Guvernele anterioare au spus Comisie: dați-le voi jos ca să poată după aceea să dea vina pe Comisia Europeană că Ursula (von der Leyen, n.r) și ai ei ne dau jos proiectele” a explicat Pîslaru.

31 august 2026, data limită pentru implementarea proiectelor din PNRR

„Acest Guvern a spus că există o responsabilitate și o asumare la nivel guvernamental să spunem exact ce putem face până pe 31 august 2026.

Prima etapă a fost să clarificăm banii rămași - investițiile, componentele ca să ne asigurăm că nu pierdem niciunul dintre cele 13,5 miliarde de euro nerambursabili și că pe partea de împrumut ce mai rămâne și ne mai permitem să finanțăm în condițiile de deficit, punem proiectele care sunt strategice, importante și eligibile pe PNRR”, a spus Pîslaru.

„Nu este o renunțare. Este o concentrare pe proiectele care cu adevărat au o șansă”

„După ce am clarificat anvelopa, am început să avem a doua mare problemă pentru că din cauza supracontractării aveam portofolii de proiecte.

Am adoptat această OUG prin care dăm jos supracontractarea de pe PNRR. Evident că este o mare dramă.

Nu este o renunțare. Este o concentrare pe proiectele care cu adevărat au o șansă și banii să fie duși până la capăt”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Rămân între 15.000 și 20.000 de proiecte din PNRR

„În total, cu tot cu supracontractare, depășeam 25.000 de proiecte. Acum practic rămânem între 15.000 și 20.000 de proiecte. Cifra exactă voi putea să vi-o spun după aceste memorandumuri depuse.

Astăzi a depus și Ministerul Dezvoltării. Avem memorandum de la toate ministerele.

Există o asumare clară prin memorandum din partea ministerelor de linie pentru implementarea lor. Este rolul meu și al MIPE să stăm să le monitorizăm”, a mai precizat el.

Dragoș Pîslaru: Vom avea opt spitale noi sau corpuri de spital noi

„Până la sfârșitul termenului, în 31 august 2026, vom avea opt spitale noi sau corpuri de spital noi. Vom avea această zonă importantă din autostrada A7 care mi se pare crucial că vom putea să o finalizăm.

Toate aceste lucruri adaugă la această imagine de șantier național”, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

„Inițial, se plecase cu o listă de 32 de spitale pe PNRR”

„Nu sunt spitale regionale. E o mică diferență. Spitalele regionale se finanțează acum cu Banca Europeană de Investiții.

Inițial, se plecase cu o listă de 32 de spitale pe PNRR. Prin faptul că nu le-am început la timp și au fost întârzieri, am ajuns acum la opt pe PNRR care nu sunt spitale regionale. Sunt opt spitale de specialitate.

Discutăm despre spitalul de urgență de la Cluj, un pavilion politraumă la Craiova, spitalul județean de la Bistrița, spitalul Agrippa Ionescu de la Balotești, spital de politraumă de la Sibiu, spitalul Zerlendi din București, spitalul de cardiologie de la Târgu Mureș și un corp de pediatrie la spitalul județean Constanța.

Acestea sunt cele opt spitale pe care le vom vedea făcute până în 31 august 2026 pe PNRR”, a menționat Dragoș Pîslaru.

„Dacă vă aduceți aminte, lista pe care am găsit-o când am intrat în în Guvern era de cinci spitale pe care Comisia le considera fezabile și am mai obținut încă trei adiționale pe astea trei. Repet, am venit cu toate argumentele, cu poze de pe șantier, cu toate lucrurile posibile și imposibile, să-i convingem că le putem termina”, a adăugat el.

Spitalele realizate cu bani europeni din programul de coeziune în loc de PNRR

„Separat avem spitalele regionale care sunt făcute pe finanțare BEI. Și avem o listă de opt spitale care erau inițial pe PNRR și, cu sprijinul ministrului Sănătății, și prim-ministrului, trecem aceste spitale pe programul de european coeziune.

De exemplu, spitalul Gerota, de lângă București, va fi trecut acolo. Vom avea spitalul de pneumologie din Oradea.

Am fost la Bruxelles. Am discutat despre trecerea de la PNRR la Coeziune. Lucrurile sunt înaintate. Tot în această perioadă urmează să le confirmăm printr-un memorandum guvernamental”, a evidențiat el.

Banii din PNRR, condiționați de implementarea reformelor. „Este foarte important să avem această imagine a unui șantier național”

„Pe de o parte avem imaginea investițiilor cu suma de 21,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, avem reformele care sunt tot cu 21,5 miliarde. Dacă n-aș face nicio reformă, n-aș primi niciun ban pe PNRR. Pe măsură ce fac reformele, îmi deblochez banii pentru investiții. Dacă nu fac toate reformele, atunci înseamnă că la tranșele finale, când tragem linie, mi se ia suma de investiții pe care am făcut-o și se scade din ea suma pentru reformele pe care nu le-am făcut.

De aceea, este foarte important să avem această imagine a unui șantier național cu peste 15.000 de proiecte. Și pe partea cealaltă să stăm să ne uităm, să vedem cum le îndeplinim toate aceste lucruri pe care Guvernul României și le-a asumat ca reforme.

Să ne asigurăm că nu pierdem banii de pe această componentă de reforme care să ne fie deduși din suma pe care ar putea să o avem pentru investițiile necesare”, a mai spus Pîslaru, la Euronews România.

Cum au fost prioritizate proiectele pentru renegocierea PNRR

„În primul rând este criteriul progresului fizic, este un criteriu folosit și de Comisia Europeană ca să știi ce mai are șanse să se termine pe 31 august 2026. După acest criteriu de progres fizic urmează asumare din partea ministerlor că proiectele respective sunt cheie pentru politica publică, sunt importante ca să ofere un confort că-ți îndeplinești jaloanele și țintele pe care le ai în vedere. Toate aceste criterii cumulate dus la listele pe care ministerele și-au pus-o în memorandum, fiecare pe domeniul de intervenție.

La MIPE ne asigurăm că ne punem ordine în casă, adică dacă ai 100 de lei, că ai proiecte de 100 de lei. Că mai poți avea niște mici ajustări, proiecte pe care le considerăm cruciale și le putem finanța din alte surse, există o marjă pe care o putem lua în calcul.

Acum ce facem OUG, cu memorandumurile, ne punem casa în ordine, astfel încât să știm cum ne închidem pe această valoare de 21,5 miliarde. Și ministerele își asumă prioritizarea în funcție de criteriile pe care le-am descris”, a afirmat el.

Pîslaru anunță penalități pentru constructorii care nu finalizează proiectele din PNRR la timp. „Să îi usture”

„Toate ministerele să înceapă să aibă discuții cu constructorii și să ceară clauze în contractele respective, de penalitate, care să fie dureroase. Să îi usture pe contractori, încât dacă nu termină la timp, conform graficului, să știm măcar o treabă. (...)

Nu există nicăieri o garanție totală. Prin crearea unui tablou de bord public prin care proiectele nu mai pot să se ascundă în spatele unui portofoliu unde nimeni nu înțelege exact care sunt proiectele pe bune (...) Vom avea ocazia să vedem toate proiectele și stadiul lor de implementare.

PNRR-ul nu e al lui Pîslaru sau al premierului Bolojan, ci este al societății. Ce mă aștept este ca cineva care vede un proiect pe harta aceasta pe care o vom pune la dispoziție, în localitatea sa sau vede un anumi progres, să arunce un ochi, să spună dacă nu găsește pe nimeni pe șantier pe acolo. Pur și simplu, să avem o asumare societală, astfel încât și constructorii și ministele, toate companiile din sectorul privat care au finanțări pe PNRR să înțeleagă dimensiunea și importanța prin care noi putem moderniza și transforma o țară întreagă într-un an de zile, ceea ce mi se pare fenomenal”, a detaliat ministrul.

Proiectele din PNRR, monitorizate la fiecare două săptămâni

„Prima cerință pe care a avut-o prim-ministrul a fost atunci când încercam să convingem Uniunea Europeană pentru proiecte de circa cinci miliarde care erau puse în risc mediu. Când am preluat mandatul, 7,8 miliarde erau considerate jos și 5 miliarde erau considerate cu semn de întrebare. Asta era situația PNRR când am preluat mandat și noi am reușit să convingem Comisia Europeană că prin măsuri legate de clauze, asumări, împingere, accelerare, heirup, lucrat în două schimburi (...) am rămas până la urmă cu ajustarea doar pe componenta de împrumut de care vă spuneam, asumând la nivel guvernamental că le implementăm pe celălalte.

Vorbitor 2: Clar va trebui să fie un lucru care are o monitorizare foarte strictă și vă pot spune de pe acuma ceea ce am agreat cu prim-ministru și anume monitorizare în Guvern la fiecare 2 săptămâni”, a menționat Pîslaru.

Dragoș Pîslaru susține că PNRR-ul României a fost cel mai sofisticat și complicat. „Ne-am tras cu pușca în picior încă de la început, asumându-ne că facem de toate pentru toți”

„În acest moment, noi am depus o variantă care era preagreată cu Comisia Europeană, dar așteptăm aprobarea formală a Comisiei și, evident, apoi a Consiliului. De ce? Sunt încrezători că nu vor exista multe obstacole pentru faptul că deja de două luni de zile exact asta facem.

Ne uităm cu Comisia Europeană ce e fezabil. Comisia Europeană ne ajută acuma și pe partea de simplificare a jaloanelor și țintelor, pentru că România a fost de departe cu planul cel mai sofisticat și complicat, cu peste 500 de jaloane și ținte. Deci ne-am tras cu pușca în picior încă de la început, asumându-ne că facem de toate pentru toți.

Asta este ceea ce încercam să explic mai devreme. Costuri adiționale nu există. Există doar faptul că acuma, mai având mai puțin de un an, nu, nu mai marjă de manevră la români. Sunt două chestiuni care mă surprind în continuare în spațiul public”, a detaliat Pîslaru.

Pîslaru: „În România a fost o clară iresponsabilitate cu privire la această împingere a proiectelor de investiții”

„În România a fost o clară iresponsabilitate cu privire la această împingere a proiectelor de investiții, iar asumpția de la care s-a plecat că dacă creezi multe proiecte de investiții, ele îți vor genera creștere economică - că asta este, ce am auzit - a fost complet greșită.

În momentul în care te lansezi într-un lucru de genul acesta, ar trebui să te asiguri că ai resursele ca să-și finalizezi proiectele. Deci, noi ce am făcut: Guvernele anterioare au lansat multe lucruri și era cât pe ce să nu implementăm mai nimic din ele.

Asta facem noi acuma acuma spunem nu ne permitem să le facem pe toate deodată și trebuie să înțelegem la fiecare din sursele de finanțare pe care le avem ce proiecte putem să facem într-un interval de timp cum e acuma PNRR-ul până pe 31 august, pentru că altfel rămânem cu toate neterminate”, a subliniat Pîslaru.