Eugenia Gușilov, expert în Energie și director al think tank-ului Romania Energy Center, a explicat pentru Euronews România ce se va întâmpla odată cu propunerea Comisiei de a reduce cu 15% consumul de gaze și în ce situație se află România.
“Noi avem gaz. Însă spre deosebire de ce au mai afirmat alți lideri din sectorul gazelor naturale, potrivit cărora în zona OMV-Petrom producția s-a stabilizat sau că nu mai vorbim de un declin anual de 2-3%, de fapt, în realitate, suntem mai rău. Pentru că în cazul OMV-Petrom avem de-a face cu un declin al producției de gaze de 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Chiar dacă avem acest optimism, încercăm să rezolvăm problemele cu realism, lucrurile nu stau chiar așa de roz”, a declarat specialista.
Există posibilitatea tehnică ca Gazprom să oprească complet gazul pentru Europa, inclusiv pentru România?
“Ar fi dificil tehnic să oprească în întregime. Poate opri punctual pentru anumite state, cum a și făcut-o. Noi ar trebui să ne pregătim pentru o eventuală raționalizare. În planul anunțat de Comisia Europeană există anumite sectoare cheie, critice, care sunt protejate. Nu se pune problema raționalizării în sectorul medical, în școli, în sectorul producției alimentare etc. Însă toate sectoarele sunt invitate să contribuie la aceste economii care ne vor face viața mai ușoară la iarnă”, a mai spus aceasta.
Ce înseamnă economiile de 15%? Vor fi niște companii care își vor opri consumul?
"În practică, ținta de 15% de reducere a consumului este deja în vigoare. Avem o reducere de 20 miliarde metri cubi în UE în primele patru luni ale anului 2022. Din august, se va închide Alum Tulcea, un mare consumator de electricitate. Industria nu mai așteaptă semnalul Guvernului și a intrat singură în conservare", afirmă Eugenia Gușilov.
Ce alți consumatori ar putea fi închiși la iarna?
"Guvernul avea o listă de consumatori interuptibili – consumatori care sunt dispuși să își oprească consumul pentru ca energia să ajungă la consumatorii protejați. CET-urile se încadrează în această categorie și că Guvernul a încercat să le pună pe lista sectoarelor protejate, adică furnizare de gaz din care se produce electricitate către CET-uri să fie zonă critică, adică să nu fie pusă în situația raționalizării. Pentru că avem de-a face cu căldură pe perioada iernii", a completat specialista.
Experta a mai spus că toți sunt încurajați să contribuie la economisirea energiei. "Comisia a venit cu un set întreg de măsuri. Inclusiv de a da termostatul cu câteva grade mai jos. Tot ce înseamnă clădiri publice, proprietari de clădiri de birouri, tot ce înseamnă consum rezidențial. Toți sunt încurajați să contribuie la economii."
Acestea sunt recomandări și nu au caracter coercitiv
"Sunt absolut voluntare acum (recomandările - n.r.). Comisia introduce un mecanism prin care poate declanșa o alertă la nivel european. Până acum, această alertă nu exista la nivelul blocului comunitar. Era strict la nivelul statelor. În momentul în care Comisia va putea să aibă acest instrument de declanșare a alertei la nivel European, vom mai vorbi în acel moment de reducere obligatorie", a spus aceasta.
În situația în care va fi penurie, se ajunge la oprirea obligatorie a gazelor. Dar, de la 1 august, reducerea va fi voluntară.
România are motive să reducă voluntar consumul?
"România este într-o situație mai bună. Noi ne asigurăm 70-75% din producție internă. În zona OMV-Petrom este un declin pronunțat, chiar dacă unii oficiali neagă. Este un declin de 10% al producției de gaz. Dacă OMV-Petrom produce 3,4 miliarde, iar Romgazul 5 miliarde. Acest lucru înseamnă 8,4 miliarde, cu jumătate de milliard de la Black Sea Oil and Gas, tot suntem la 8,9 miliarde, în deficit. Noi avem un consum de 122 TW, adică aproximativ 10 miliarde metri cubi, un deficit de cel puțin un miliard", a explicat aceasta.
Au fost state membre care s-au opus propunerii CE, însă România nu s-a opus.
De ce aceste mișcări în cadrul UE?
"Situația diferă. Nu suntem toți în aceeași barcă. Vorbim de un mecanism de solidaritate. Fiecare stat își pune problema cum își asigură energia pentru propria populație. Cum va funcționa este un aspect care încă se pune la punct. Există acea platfromă pentru achiziția comună de gaze. Nu sunt încă toate mecanismele funcționale și puse la punct. Nu vom ști când va veni decizia critică de a raționaliza consumul în ce măsură vom putea ajuta statele vecine, în condițiile în care suntem în situația în care avem și în cel mai bun caz un deficit de un miliard de metri cubi.
Sunt discuții avansate cu Azerbaijan, Egipt pentru a importa, dar nu știm dacă se vor finaliza în acorduri de cumpărare gaze până în intrarea în iarnă", a conchis Eugenia Gușilov.
