Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei, a declarat miercuri biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a exprimat preocuparea în legătură cu riscul apariţiei de noi cazuri, relatează Agerpres.
„Europa rămâne epicentrul acestui val în plină creştere, cu 25 de ţări raportând peste 1.500 de cazuri, sau 85% din totalul la nivel global”, a declarat într-o conferinţă de presă Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele din Asia Centrală.
Pentru instituţia ONU, prioritatea este combaterea transmiterii bolii.
„Amploarea acestei epidemii prezintă un risc real: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât îşi va răspândi mai mult raza de acţiune şi cu atât boala va apărea mai mult în ţările neendemice”, a avertizat Hans Kluge.
Circulând de obicei în Africa Centrală şi de Vest, virusul este, în afara Europei, prezent de acum în Australia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud, însumând peste 1.600 de cazuri.
Cunoscută la om din 1970, variola maimuţei sau „simian orthopoxvirosis” este o boală considerată rară, cauzată de un virus transmis omului de către animale infectate.
Boala începe cu febră mare şi evoluează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Cel mai adesea benignă, boala se vindecă de obicei spontan după două până la trei săptămâni.
Circulaţia virusului, care se transmite în special prin contact prelungit, nu ar trebui să ducă la anularea evenimentelor cu public prevăzute pentru această vară.
„Aceste evenimente sunt şanse mari de a sensibiliza oameni tineri, activi din punct de vedere sexual şi foarte mobili”, a spus Kluge, menţionând că sunt „o oportunitate de a (...) stimula angajamentul nostru”.
Menţionând că majoritatea cazurilor raportate până acum implică bărbaţi care au raporturi sexuale cu bărbaţi, el a avertizat împotriva stigmatizării, subliniind că „virusul variolei maimuţei nu are legătură în mod inerent cu niciun grup specific”.
În acest moment, OMS nu recomandă vaccinarea în masă. Autorităţile sanitare europene au comandat marţi peste 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei aprobat în Statele Unite pentru variola maimuţei şi considerat eficient împotriva acestui virus.
ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE
O șansă la viață pentru cei cu probleme cardiace. Cea mai mică inimă artificială din lume a fost creată la Iași, de un grup de studenți
Cea mai mică inimă artificială din lume a fost creată la Iași. Este vorba despre un proiect de la Facultatea de Medicină si Farmacie la care lucrează 38 de studenți. Inima ar putea fi potrivită chiar și pentru nou- născuți și este controlată printr-o aplicație mobilă.
Lege pentru pacienții cu boli rare, doar pe hârtie. Tinerii de peste 18 ani, ce suferă de afecțiuni cronice sunt primiți cu greu la pediatrie
Dorina Chiriac, mamă a unei tinere ce suferă de o boală rară cronică, trage un semnal de alarmă autorităților pentru că legile nu sunt aplicate. Deși o ordonanță de urgență spune că acești pacienți pot fi tratați în spitalele pentru copii și după ce au împlinit 18 ani, în realitate nu se întâmplă.
Cum ne afectează sănătatea poluarea cu cenușă. Dr. Beatrice Mahler: „Substanțele chimice pot determina și leziuni la nivelul creierului și inimii”
Medicul Beatrice Mahler avertizează că poluarea de la Craiova reprezintă un risc serios pentru sănătatea locuitorilor din zonă. Inhalarea particulelor toxice agravează afecțiuni, precum bronșita cronică și astmul, iar substanțele nocive pătrund în sânge și contaminează solul și apa.
Premieră medicală în tratarea cancerului, la Iași. O tânără diagnosticată cu leucemie la 20 de ani a fost tratată cu celule modificate genetic
Premieră medicală la Iași. O tânără de 20 de ani, diagnosticată cu leucemie, a fost tratată cu celule modificate genetic. Este prima intervenție de acest fel care are loc în Estul țării.
Harta șpăgilor din spitalele românești. Datele sunt colectate de către Ministerul Sănătății, dar nu sunt utilizate
Subiectul șpăgilor în spitalele românești revine în discuție în spațiul public, în contextul în care procurorii DNA îl acuză pe Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, de luare de mită.