Discuțiile dintre Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și Viktor Orbán, premierul Ungariei, nu au înregistrat un progres semnificativ în privința interzicerii în integralitate la nivelul UE a importurilor de petrol rusesc.
Comisia Europeană a propus eliminarea treptată a importului de țiței rusesc în șase luni și a tuturor produselor petroliere până la sfârșitul anului.
Discuțiile au început pe 4 mai, miercurea trecută, intrând în a șaptea zi de negocieri.
Ce presupune deconectarea energetică a Ungariei de Rusia
Pentru Ungaria, un stat conectat la conducta Druzhba, operată de Rusia, trecerea la alți furnizori într-o perioadă atât de scurtă de timp ar provoca pagube economice ridicate.
"Nu putem permite ca poporul maghiar să plătească prețul acestui război", a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó pentru presa maghiar, după întâlnirea celor doi lideri la Budapesta.
"Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură acum. Cu toate acestea, intrarea în vigoare a actualului pachet de sancțiuni ar dăuna securității energetice a Ungariei: ar fi imposibil să se obțină țițeiul necesar pentru funcționarea economiei maghiare."
Szijjártó a declarat că discuțiile au condus la "unele progrese" și au servit la explicarea circumstanțelor particulare și a preocupărilor economice ale țării.
"Discuția din această seară cu premierul Viktor Orbán a fost utilă pentru a clarifica problemele legate de sancțiuni și securitatea energetică", a scris von der Leyen pe Twitter luni seara.
"Am făcut progrese, dar este nevoie de mai multă muncă. Voi organiza o videoconferință cu actorii regionali pentru a consolida cooperarea privind infrastructura petrolieră."
Inițial, videoconferința era programată să aibă loc marți dimineață, cu participarea Ursulei von der Leyen, a premierului Orbán și a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat marți după-amiază că această convorbire a fost amânată și că va avea loc după ce se vor înregistra progrese la nivel "tehnic".
Discuțiile se concentrează acum pe infrastructura de transport al petrolului, pe infrastructura rafinăriilor de petrol și pe transformarea sistemului energetic și nu pe marjele de timp diferențiate, a explicat oficialul.
Rapoartele de săptămâna trecută arată că Ungariei i se poate permite să se detașeze treptat de petrolul rusesc până în decembrie 2024, însă Orbán a declarat că Ungaria, care nu are ieșire la mare și, prin urmare, nu poate importa petrol de pe mare, are nevoie de patru până la cinci ani pentru a-și moderniza sistemul energetic.
Premierul a comparat propunerea lui von der Leyen cu o "bombă atomică" economică.
Deși Ungaria a fost cea mai vehementă țară care a criticat propunerea Comisiei, nu este singurul stat membru sceptic: Slovacia, Republica Cehă și Bulgaria cer, de asemenea, derogări similare pentru a ține cont de interesele naționale și a preveni perturbările economice.
Slovacia, care are o conexiune comună la conducta Druzhba, solicită o derogare de trei ani pentru a actualiza tehnologia singurei sale rafinării, Slovnaft, care în prezent lucrează exclusiv cu un tip greu de țiței rusesc, a declarat un purtător de cuvânt slovac pentru Euronews.
Guvernul slovac estimează că ar avea nevoie între patru și șase ani pentru a renunța la importul din Rusia, dar și investiții de 250 de milioane de euro.
La rândul său, Republica Cehă negociază o prelungire până în iunie 2024, dată la care se așteaptă să fie conectată la conducta Transalpina.
Sancțiunile UE necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre. Acest lucru presupune că grupul celor patru ar putea amâna decizia colectivă cât consideră necesar, pentru a-și asigura necesarul.
"Cred că putem ajunge la un acord în decurs de o săptămână, depunem un efort considerabil în acest sens. Este probabil o chestiune de zile", a declarat marți ministrul francez al Afacerilor Europene, Clement Beaune.
"Trebuie să ne mișcăm repede și o spun cu încredere: va exista un al șaselea pachet de sancțiuni europene, vor fi foarte puternice și vom ieși treptat din dependența de petrolul rusesc".
Propunerea de interzicere a petrolului rusesc la nivelul întregii UE este considerată cea mai radicală și consecventă măsură luată de blocul comunitar ca răspuns la războiul din Ucraina.
Din 24 februarie, când a debutat invazia, cele 27 de state membre au cheltuit aproximativ 24 de miliarde de euro pe achizițiile de petrol rusesc, potrivit monitorizărilor realizate de Centrul de cercetare pentru energie și aer curat (CREA), o organizație de cercetare independentă.
