Veniturile angajaților din Uniunea Europeană nu vor mai fi confidențiale, conform unei directive adoptate de Parlamentul European. Angajații vor avea dreptul de a cere angajatorilor grila de salarizare și să știe cât câștigă colegii lor. În plus, companiile trebuie să se asigure ca nu va exista o diferență mai mare de 5% între salariul femeilor și al bărbaților. În cazul în care firmele nu se vor conforma, angajații vor putea apela la instanțele de judecată.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar, președinte al Comisiei pentru Muncă din Parlamentul European și fost prim-ministru, a vorbit în direct la Euronews România despre importanța acestei directive și despre cum se vor schimba lucrurile.
”Esența vine de la ce înaintașii noștri care au conceput proiectul Uniunii Europene, în 1957 au pus în Tratatul de Roma. A fost pus în tratat principiul plății egale pentru muncă egală fără discriminare de gen. Este foarte important, să ai o prevedere în tratat și totuși la mai bine de 60 de ani după tu să constați că în medie la nivelul UE ai o diferență de peste 13% între salarizarea femeilor și bărbaților pe aceleași poziții.”
Dragoș Pîslaru a adăugat că măsura nu constrânge companiile să aibă exact același salariu pentru toți angajații, ci acestea ar trebui stabilite în funcție de experiență.
”Există aceste praguri pentru a putea înțelege cam pe unde se pot încadra salariile pentru un anumit tip de muncă. Dacă în România situația nu este atât de gravă, noi suntem undeva în topul Europei în ceea ce înseamnă nediscriminarea, noi avem alte tipuri de discriminare în ceea ce privește femeile în piața forței de muncă, dar la plată lucrurile stau mai bine.”
Nu este prima reglementare privind egalitatea între femei și bărbați
”Avem această reglementare pe care ne-am chinuit mai bine de 20 de ani să o adoptăm, legată de echilibru în consiliile de administrație. Nu este primul pas istoric pe care îl facem cu această transparență și egalitate de plată între femei și bărbați, e un al doilea. Este ceva care va schimba semnificativ piața muncii în ceea ce înseamnă perspectivele diferite pentru femei și bărbați. Nu am rezolvat lucrurile, nu înseamnă că de astăzi lucrurile se schimbă, dar este un act legislativ obligatoriu.”
Statele membre vor trebui să instituie sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, cum ar fi amenzile, pentru angajatorii care încalcă normele.
”Negocierea pentru introducerea amenzilor a fost una dificilă, iar acum se lucrează la organismele la care te poți îndrepta, ca actor pe piața forței de muncă, care te ajută și te trimite după aceea către autoritățile statului să vezi cum se aplică amenzile. ”
Când vom vedea efectele directivei?
Deși s-a dorit ca aplicare acestor măsuri să fie imediată, unele state membre au cerut cel puțin cinci, iar formula de compromis a rămas de trei ani. Totuși, vor trece câțiva ani până vom vedea efectele complete ale directivei.
”Parlamentul European a cerut aplicare imediată. Aveam o poziție de negociere de a da un maxim doi ani de zile, numai că atunci când am intrat în negocieri ne-am lovit de o poziție a statelor membre care au cerut cel puțin cinci ani. Și atunci s-a ajuns la o formulă de compromis de trei ani, cu atenție că mai avem încă un sistem de activare în timp a pragurilor în ceea ce înseamnă dimensiunea companiei. Adică pentru companiile care au peste 250 de angajați trebuie să facă rapoarte anuale cu privire la aceste diferențe de plată, peste cele care au între 150 și 250 de angajați trebuie să facă o dată la trei ani, și între 100 și 150 primii cinci ani nu se aplică, și după aceea începe să se aplice din trei în trei ani.”
Parlamentul a cerut ca în contractele de muncă să nu mai existe o clauză prin care angajații nu au voie să își spună salariul. Dragoș Pîslaru menționează că această măsură vine în beneficiul companiilor și ține de o îmbunătățire a practicilor de management.
