Parlamentul European a adoptat miercuri directiva privind salariul minim în Uniunea Europeană. Directiva obligă cele 21 de state membre ale blocului comunitar care au salarii minime statutare să garanteze că banii câștigați vor permite oamenilor să ducă o viață decentă.
Europarlamentarii au adoptat directiva privind salariul minim din UE cu o majoritate covârșitoare de 505 voturi. Doar 92 parlamentari europeni au votat împotrivă. Odată adoptată de Consiliul UE, urmează publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii, iar statele au la dispoziție maximum 2 ani pentru a o transpune în legislația națională. Inițiativa cu privire la salariul minim este parte din pilonul european al drepturilor sociale, care se bazează pe principiul necesității unui salariu echitabil la nivelul UE.
”Principiul de la care plecăm în spațiul european este ca atunci când cineva muncește 40 de ore pe săptămână, să poată avea suficient de mulți bani din veniturile salariale, pentru a trăi”, explică Dragoș Pîslaru, europarlamentar și președinte al Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale.
Potrivit eurodeputatului, propunerea Comisiei Europene a apărut în 2021 și s-a aflat într-un proces de pregătire îndelungat, iar în vara acestui an, Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un compromis în urma negocierilor. În acest moment doar Consiliul UE trebuie să se mai pronunțe, însă procedura este pur formală.
Criterii clare pentru salariul minim
”Este important să știm că prima parte a directivei este legată de salariul minim statutar. În UE, există 21 de state care au salarii minime statutare, unde guvernele sunt implicate. Directiva spune foarte clar că acest proces nu mai trebuie să fie aleatoriu, în care politicienii sau guvernele să spună că mai dau câte 100 de lei, fără să aibă criterii obiective în spate. De altfel, recomandările de țară arătau că procesul trebuie să fie obiectiv, în ceea ce privește stabilirea salariului minim. Directiva aduce criterii clare, cum ar fi puterea de cumpărare și nivelul salariului mediu sau median, ritmul de creștere al salariilor și productivitatea”, întărește europarlamentarul.
Ce ar presupune intrarea imediată în vigoare a directivei europene
”Conform directivei, ar însemna că acum ar trebui, dacă privim la inflația de 15%, să avem o indexare de cel puțin 15%, pentru a putea compensa pierderea de putere de cumpărare, fără să ne rugăm de Guvern sau să existe promisiuni politizate”, arată Dragoș Pîslaru.
Când ar putea crește salariul minim
”Directiva nu se aplică direct. Este nevoie ca aceasta să fie transpusă în legislația națională pentru implementare. Termenul este de 2 ani de zile, însă nimic nu împiedică Guvernul României ca într-o lună de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE sau chiar acum să transpună prevederile. În directivă se dau niveluri indicative cu privire la cuantumul salariului, dar este prerogativa Guvernului de a decide. Guvernul poate începe deja să stabilească indicatorii pe care îi va folosi pentru obiectivizarea cuantumului salariului minim și pentru a determina parcursul pentru creștere, iar acest lucru se poate întâmpla imediat”, mai spune eurodeputatul.
Dincolo de beneficiarii direcți, inclusiv antreprenorii sunt avantajați, pentru că ar putea să se folosească de niște indicatori economici pentru a-și face calculele. Totodată, Comisia Europeană are o echipă de experți care se află la dispoziția statelor membre, pentru a implementa cu ușurință directiva.
În ceea ce privește o eventuală creștere subită a salariului minim, europarlamentarul spune că nu crede că ar trebui să existe o astfel de creștere: ”Directiva are o a doua parte care face referire la dialogul social, la modul în care patronatele și sindicatele stau de vorbă și discută cele mai bune opțiuni, pentru a nu se ajunge la faliment și pentru a nu exista antreprenori care să se trezească subit cu modificări de acest fel. Ceea ce este important este să existe un plan prin care creșterea salarială să se facă în timp”.
Ce se întâmplă dacă directiva nu este transpusă
”România intră în procedură de infringement, dacă directiva nu este transpusă. Modelul economiei românești a fost bazat pe salarii mici. Este momentul să trecem către modele bazate pe valoare adăugată, pe investiții, digital, inovare, astfel încât una dintre țintele Guvernului să fie creșterea salariilor. Să avem un model economic în care salariile să nu permită oamenilor să rămână în sărăcie sau excluziune socială, chiar dacă muncesc”, spune Dragoș Pîslaru.
Directiva nu obligă România să ajungă la un nivel de referință specific al salariului minim
”Directiva obligă statele membre să aibă sisteme obiective de raportare a salariului minim, dar are și componente facultative, astfel încât statele membre au posibilitatea de a alege referințe diverse în efectuarea calculului salariului. Directiva nu obligă statul membru să ajungă la nivelul de referință de 3.000 sau 3.200 de lei, ci spune că acesta este modul ideal de evoluție al lucrurilor și inclusiv prin dialogul social trebuie stabilit un plan pentru a ajunge la acel nivel. Comisia Europeană va monitoriza faptul că există planul de creștere, indicatorii, mecanismul de calcul și de referință, și pe baza acestora va evalua dacă directiva a fost pusă în practică”, mai explică europarlamentarul.
În România, salariul mediu brut este de 6.443 de lei, în timp ce salariul minim brut este 2.550 de lei. Prin noua directivă europeană, salariul minim brut ar putea ajunge la 3.050 de lei, iar salariul minim net ar putea crește de la 1.524, la 1.800 lei.
În Europa, jumătate dintre statele membre UE au salarii minime brute sub 1.000 de euro pe lună. Bulgaria, România, Grecia și Portugalia se numără printre acestea.
În Slovenia şi Spania, salariile minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună. Numai şase state membre UE au salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, respectiv Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Irlanda şi Luxemburg.
