Călin Georgescu este învinuit, printre altele, de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Agerpres a consultat documentele prin care Parchetul României leagă faptele acestuia de intenția de a desfășura un adevărat plan de destabilizare a României.
Fostul candidat la președinție ar fi căutat să creeze haos în țară, cu ajutorul mercenarilor lui Horațiu Potra, conform procurorilor.
Procurori: Georgescu i-a spus planul lui Sechila, apoi lui Potra
Pe 7 decembrie 2024, la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu a mers la o fermă de cai din Ciolpani. Imaginile surprinse atunci au ridicat noi semne de întrebare asupra intențiilor candidatului răsărit de nicăieri. Documentele anchetatorilor lasă de înțeles că ar fi fost momentul în care acesta ar fi pus la punct anumite detalii ale planului de destabilizare.
Primii pași îi făcuse deja.
Pe 4 decembrie 2024, Horațiu Potra ar fi fost contactat de Andrei Avram, lider al grupării 'Ciurarii', specializată în trafic de persoane și proxenetism. Ar fi aflat că „mâna dreaptă” a lui Călin Georgescu vrea să discute cu el. Potra, care se afla în RD Congo, în acel moment, a venit în țară.
Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-ar fi sunat pe Eugen Sechila, între timp, anchetat după ce a fost ridicat de pe aeroportul Otopeni. Luptător și el în Legiunea Străină, Sechila a jucat un rol activ în campania electorală a fostului candidat, fiind responsabil cu organizarea de evenimente pentru acesta.
Conform anchetatorilor, Georgescu i-ar fi împărtășit planul pe care îl are și intenția de a-l detalia la Ciolpani. I-a spus că, „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia" și că „după aceea îi va seta”.
Apropierea dintre Georgescu și Sechila a fost confirmată și de un nou set de imagini: cele în care apar la aceeași masă, înainte de o emisiune. Adică exact acele momente care au trezit suspiciuni vizavi de anturajul candidatului.
Pe 5 decembrie 2024, Ministerul Afacerilor Interne a primit un mesaj de la Romeo Mihai Anechitei, membru în echipa de pază a lui Călin Georgescu: mai mulți membri ai unor clanuri interlope ar fi primit arme de foc, garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.
Cu alte cuvinte, puteau trage la întâmplare, fără a păți ceva ulterior.
Procurori: În social media urmau să apară informații că autoritățile vor să ucidă protestatari
- Din referatul procurorilor: „Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației".
La întâlnirea de la ferma din Ciolpani, unde s-ar fi dezvoltat planul, ar fi participat, potrivit dosarului consultat de Agepres: Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu (șoferul lui Georgescu) și Marin Burcea (bodyguardul lui Georgescu).
- Din referatul procurorilor: „Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți"
Imediat după întâlnire, Călin Georgescu l-ar fi sunat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă și un apropiat de-ai lui Eugen Sechila.
I-ar fi spus că, a doua zi, le va transmite susținătorilor săi un îndemn: „Viața sau Țara”.
- Din referatul procurorilor:„Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic".
Pe 8 decembrie 2024, Horațiu Potra și o parte dintre oamenii săi au fost opriți în trafic și reținuți, în timp ce se deplasau spre București.
CG Guevara: „Viața sau Țara”
„Viața sau Țara”, sloganul cu care Călin Georgescu și-a încheiat discuția cu Dan Ciprian Grăjdeanu poate fi ușor așezat lângă „Patria o muerte”, folosit de Fidel Castro și regăsit în scrierile și discursurile lui Che Guevara. Îl întâlnim și la alte mișcări de rezistență sud-americane, în Nicaragua sau Venezuela.
Ideea este prezentă și în gândirea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, undeva cu două decenii înaintea acestor manifestări din anii '50. Alături de un alt concept atât de îndrăgit de Călin Georgescu, care pare să fi îmbrățișat și gestul adepților, cel al jertfei.
Cărticica șefului de cuib (Corneliu Zelea Codreanu, 1933): „Țelul politicianului este de a-și construi o avere; al nostru este de a ne construi o Patrie înflorită și puternică. Pentru ea vom munci și vom construi. Pentru ea vom face din fiecare român un erou, gata de luptă, gata de jertfă, gata de moarte.”
