Pentru a deveni noul secretar general al NATO, Klaus Iohannis are nevoie de susținerea tuturor statelor membre. Președintele României mizează pe sprijinul țărilor din Europa de Est și ar putea beneficia inclusiv de votul Turciei. Principalul său contracandidat este Mark Rutte, premierul olandez fiind susținut de puteri precum Statele Unite sau Franța. Decizia privind viitorul secretar general al NATO va fi luată la summitul Alianței din luna iulie.
Klaus Iohannis, în calcule pentru șefia NATO
Ungaria și Turcia ar fi de acord să îl susțină pe președintele României
Analiștii din străinătate îl consideră pe Mark Rutte candidatul ideal pentru a ocupa funcția de secretar general al NATO. Premierul olandez ar putea beneficia de susținerea a 22 dintre membrii Alianței, printre care Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania. În schimb, statele din estul Europei nu sunt în asentiment cu marile puteri.
Potrivit Deutsche Welle, Ungaria și Turcia ar fi de acord cu candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO. Președintele de la București s-ar putea baza și pe sprijinul membrilor din regiunea baltică. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, spune că mutarea lui Klaus Iohannis este una neobișnuită.
Traian Băsescu, fost președinte al României: „Pare o soluție dâmbovițeană. Realitatea este că nu poți să numești un secretar general NATO fără acordul SUA. Punct. Sigur, toți am vrea să știm că președintele nostru nu e un Don Quijote care se bate cu morile de vânt”.
Vasile Dîncu: „Dacă s-a înscris în această cursă, probabil că are șanse. Și chiar dacă ar pierde această competiție, eu cred că este foarte bine că România își afirmă voința de a conduce o asemenea organizație”.
Klaus Iohannis a susținut că nu-și va scurta mandatul de președinte dacă va primi nominalizarea la șefia Alianței Nord-Atlantice. Calculul său se bazează pe concordanța între data ultimului tur al alegerilor prezidențiale din 29 septembrie și 1 octombrie, momentul când îi expiră mandatul lui Jens Stoltenberg, actual șef al NATO.
Andrei Țăranu, politolog: „NATO începe să se democratizeze, începe să devină o structură care nu mai ascultă complet și permanent doar de SUA. Începe să fie un fel de concert al națiunilor, într-un moment foarte complicat din punct de vedere securitar la nivel mondial”.
Țara noastră cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat achiziţionarea de avioane de luptă F-35. Peste 5.000 de soldaţi NATO sunt dislocaţi în România, adică cel mai mare contingent de forţe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. De partea cealaltă, Țările de Jos încă nu alocă 2% din PIB pentru apărare.
