Pe 8 iulie 2023 s-au împlinit 500 de zile de război între Ucraina și Rusia, iar lumea se întreabă când se va termina acest conflict și mai ales cum se va soluționa. Contraofensiva lansată de ucraineni în urmă cu o lună avansează lent, dar destul de sistematic. Astfel, în contextul summitului NATO de la Vilnius, ucrainenii vor primi noi ajutoare și se vor discuta mai multe aspecte, însă rămâne totuși întrebarea dacă armata ucraineană mai poate rezista în fața rușilor.
Mai pot rezista ucrainenii în fața Rusiei?
Conflictul este departe de a fi încheiat, iar ucrainenii continuă să se fie antrenați și echipați în țările occidentale. Euronews a discutat cu colonelul în rezervă Ion Petrescu, care a dat mai multe detalii. Acesta a precizat care mai este raportul forțelor și a făcut precizări și în ceea ce privește aprobarea SUA de a le trimite ucrainenilor muniție cu dispersie (bombe cu fragmentare).
"Dacă ne uităm pe harta Ucrainei, cu ochii minții, observăm că 17% din teritoriu este controlat, la ora actuală, de trupele invadatoare, care se mențin în număr de 400.000 de militari ruși. În același timp, cu deficitul numeric firesc între Ucraina și Rusia - Ucraina fiind la începutul războiului o țară cu 44 de milioane de locuitori, iar Rusia cu 144 de milioane - Ucraina compensează prin tehnica de luptă, prin unități instruite în Europa și SUA.
Fac precizarea că sunt trei brigăzi ucrainene instruite de europeni și restul de 12 brigăzi ucrainene au fost instruite, echipate și dotate de către SUA, care tocmai au anunțat un nou ajutor militar important, de 800 de milioane de dolari, care include vehicule blindate, piese de artilerie și muniție cu dispersie. Anunțul a generat reacții de toate felurile, de la reacția Moscovei, care a spus că acesta este un semn de slăbiciune, la reacția Londrei, care a spus că nu subscrie. Dar fac precizarea că Rusia, SUA și Ucraina nu sunt parte a acordului care interzice folosirea muniției cu dispersie", a spus Ion Petrescu, la Euronews.
Ce semnifică acțiunile recente lui Volodimir Zelenski și cele ale Rusiei
Summitul NATO, care va începe pe 11 iulie, în capitala Lituaniei, Vilnius, va fi unul extrem de important în acest context. Însă asta nu înseamnă că ucrainenii vor primi o invitație de a se alătura NATO, cu o perspectivă formală a unei date. Acest lucru este imposibil, după cum au afirmat și americanii.
"După 500 de zile, Ucraina este încă în picioare, va participa la consiliul NATO, cu președintele Zelenski și acest consiliu aduce ca noutate tratarea, la nivel înalt, de către aliați, ca părți egale, cu interlocutor șeful statului ucrainean.
Dar Ucraina nu va primi invitația de intrare în NATO, pentru că în NATO sunt primite statele care au rezolvate problemele cu vecinii. În schimb, NATO va adopta o serie de măsuri care sunt în favoarea menținerii capacității combative a armatei ucrainene, cât și a viabilității statului ucrainean", a explicat Ion Petrescu.
În aceste zile, Volodimir Zelenski a făcut mai multe vizite, în Bulgaria, Cehia, Slovacia și Turcia, pentru ca apoi să meargă pe Insula Șerpilor, unde i-a omagiat pe militarii căzuți la datorie. Analistul militar a remarcat aici unele detalii-cheie, atât în partea ucraineană, cât și în ceea ce privește reacția Rusiei
"Asistăm și la un război imagologic. Pe de o parte, armata ucraineană l-a văzut pe comadantul ei, președintele Zelenski, în mod firesc, omagiindu-i pe cei căzuți la datorie. Lipsește din informație faptul că, în avionul cu care se întorcea din Turcia președintele Zelenski, se aflau și foștii comandanți ai celebrei unități care a luptat pentru apărarea unui combinat care a dat multe dureri de cap și a generat multe pierderi trupelor ruse (n.r.: Azovstal). Ei au fost eliberați de partea rusă, cedați Turciei cu condiția să nu plece de acolo și președintele Erdogan i-a predat lui Zelenski.
Pe de altă parte, l-ați văzut pe Seghei Șoigu într-un poligon, unde se vede o uniformă de campanie nouă, armament nou și militari dotați cu căști noi și echipament de protecție adecvat. Fiecare parte dorește să-și maximizeze, din punct de vedere imagologic, șansele. Dar adevărul este că, în paralel, au loc și discuții la nivel neoficial, dar de care are cunoștință Casa Albă, prin care au fost contactați o serie de interlocutori ruși, inclusiv cel care conduce diplomația rusească atunci când a fost la ONU pentru a conduce ședința Consiliului Suprem al Securității, Serghei Lavrov", a spus Ion Petrescu.
Mai mulți specialiști sugerează că războiul se poate termina doar printr-un tratat de pace
Când Zelenski a vizitat Bulgaria, președintele acestei țări a subliniat că nu există o altă rezolvare a conflictului decât cea a unui tratat de pace. De altfel, există unele indicii care ar putea totuși să conducă la acest aspect, numai că perspectivele par destul de îndelungate. În tot acest context, SUA ar urma să joace un rol important.
"Și un prim element care a dat de gândit părții ruse și pe care nu l-a negat era ca să se instaureze o zonă demilitarizată, să se retragă trupele de o parte și de alta a acestei zone demilitarizate și apoi să înceapă negocierile de pace. Insist pe această idee, pentru că, de la 1 ianuarie, în SUA începe campania electorală prezidențială și vor fi presiuni asupra Casei Albe din partea celorlalți candidați în așa fel încât până în decembrie, SUA au tot interesul ca la masa negocierilor, într-un format lărgit, să vină și diplomați ucraineni, cât și diplomați ruși.
Din perspectiva dorinței patriotului Zelenski de a servi interesul țării sale, jos pălăria! Numai că președintele Biden a spus că nu se pune problema unui vot la summitul de la Vilnius, deoarece sunt o serie de state, SUA, Germania, punctul de vedere al secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, dar sunt și alte țări care își exprimă rezervele pentru eventuala intrare a Ucrainei și pentru eventuala adresare a unei invitații cu termen concret pentru Ucraina.
Nu se pune problema invitării Ucrainei în NATO până la finalul războiului.
Ceea ce se poate spune în mod obiectiv este că, după încheierea ostilităților, se creează perioada de timp necesară ca Ucraina să parcurgă totuși o etapă în care să demonstreze că este o țară democrată, că ține cont de criteriile, exigențele și standardele NATO. Până atunci mai e.
Președintele Ucrainei se bate pentru țara sa, a făcut o demonstrație de forță prin capitalele prin care s-a dus. Dar a obținut în Slovacia promisiunea livrării de autotunuri, 13 bucăți vor fi în curând date de armata Slovaciei către armata Ucrainei și în curând se va trece la o producție de serie de care să beneficieze tot forțele de apărare ale Ucrainei. Zelenski se bate pentru țara sa, dar la Vilnius, dincolo de un puternic sprijin material pentru Ucraina, nu se pune problema invitării Ucrainei, până la finalul războiului, în cadrul NATO.
Fără a exagera, este vorba de peste 100.000 de militari ucraineni căzuți la datorie, peste 100.000 de militari ruși. Și-au respectat jurământul militar, dar orice război, oricât de lung ar fi, se încheie la masa tratativelor de pace. Întrebarea este pe unde o mai zbura acum porumbelul păcii", a concluzionat Ion Petrescu