Conductele prin care trece gazul rusesc au câteva zeci de milimetri grosime, un metru în diametru și sunt scufundate la 80-100 de metri. Fisurile pot fi provocate de explozii în adâncuri, dar pot exista și alte posibile explicații, spune Tudor Prisecaru, doctor în științe inginerești.
El a vorbit, la Euronews România, despre acest tip de conductă.
Tudor Prisecaru: „Grosimea ei, din câte cunosc eu, este 34,4 mm, dar ea are mai multe tronsoane, ce v-am spus eu este grosimea maximă. Materialul bineînțeles că este metalic, pentru că la un diametru de 1150 de mm în interior, la o presiune declarată maximă de 220 de atmosfere, 220 de bari, practic să ai o grosime numai de 34,4 mm, trebuie să ai tensiunea admisibilă 350 newtotoni pe mm pătrat.
Chiar să nu faci nimic și se poate întâmpla. Dacă, de exemplu, să presupunem că în apropierea conductei temperatura apei curenților care sunt acolo crește, e posibil la un moment dată să se producă o astfel de fisurare sau dacă scade.
Dacă crește cu 50 de grade, atunci deja tensiunile termoelastice care se suprapun peste cele mecanice pot conduce la rupere. Din subsolul marin ar putea să fie ceva. Gândiți-vă că totuși conducta este scufundată la adâncimi între 80 și 100 de metri. Nu pot să-mi dau seama, v-am spus, dacă din calcule crește cu mai multe de 30-40 de grade pot apărea probleme.
Lucrul ăsta se poate vedea foarte ușor la o expertiză, dacă a fost vorba de o explozie în apropiere sau chiar pe conductă pentru a o fisura. Nu-mi închipui ca cineva să realizeze așa ceva fără ca cineva să recunoască. Presiunea exterioară care ajută la rezistența conductei, probabil că presiunea acolo este de 12 bari, în momentul în care cele două presiuni se vor echilibvra e posobil ca apa să pătrundă înăuntru, dar numai dacă mai există încă o fisură, altfel pătrunderea apei e greu de realizat, se poate, dar foarte încet. Dacă mai există încă o fisură, apa poate să pătrundă pe întinderi foarte mari și atunci trebuie schimbată o porțiune mare de conductă.
Marea Baltică este înzestrată cu tot felul de senzori. A beneficiat de un proiect european pentru extracția unor proiectile din al Doilea Război Mondial și probabil au rămas. Este puțin probabil să nu se fi auzit în senzorii ăștia vreo explozie. Făcând sursă de căldură în apropiere, se poate întâmpla nenorocirea asta. Ne îndreptăm spre iarnă, nu cred că va fi foarte simplu de intervenit într-un timp foarte scurt”.
