După mai bine de un an de lupte în Ucraina, Vladimir Putin este încă departe de a-și atinge obiectivele. Liderul de la Kremlin intenționa să răstoarne guvernul democrat de la Kiev, însă după eșecurile înregistrate anul trecut, acesta a trebuit să își reajusteze strategia militară. Acum Moscova pare interesată de sudul și estul Ucrainei, acolo unde deține un pod terestru care leagă peninsula Crimeea de teritoriul Rusiei. Întrebarea care se pune e cum se vor descurca forțele militare ruse în fața contraofensivei ucrainene mult așteptate? Istoria ne spune că războaiele se rezumă adesea la confruntări de voință. În acest context, moralul ar putea fi factorul decisiv.
Pe plan intern, Putin a reușit să transforme Rusia într-o adevărată dictatură personală. Acesta nu se confruntă cu nici o opoziție politică reală. Presa a fost redusă la tăcere, iar contestatarii săi sunt fie în exil, fie încarcerați. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor consideră că un eșec major în Ucraina i-ar putea amenința poziția lui Putin pe plan intern.
Ipotezele lui Putin
Ipoteza I: Timpul este de partea Rusiei
Așa cum arată o analiză realizată de RAND Corporation, Putin se bazează în prezent pe o serie de ipoteze pentru continuarea războiului din Ucraina. Una dintre cele mai puternice dintre acestea este ipoteza potrivit căreia timpul trece în favoarea Rusiei. În pofida pierderilor grele, Rusia are un bazin aproape nelimitate de potențial recruți. Moscova lovește în continuare orașele ucrainene pe care le distruge sistematic. Bătălia pentru orașul Bahmut a demonstrat cât de multe victime este dispus Putin să sacrifice pentru a cuceri un oraș cu o mică însemnătate strategică.
Ipoteza II: Sancțiunile sunt greu de susținut
În completarea primei ipoteze vine ipoteza sancțiunilor. Occidentul a plecat de la premisa că acestea vor măcina treptat economia Rusiei, vor stârni nemulțumiri în rândul populației și al oligarhilor și vor descuraja continuarea războiului. Moscova a reușit să eludeze o parte dintre aceste sancțiuni în principal din cauza faptului că o mulțime de state din "Lumea a treia" au refuzat să condamne războiul dus de Rusia în Ucraina. Sancțiunile economice sunt dificil de aplicat, funcționează lent și, la fel de important, sunt greu de susținut pe termen lung. Putin speră, probabil, că în timp, vor apărea fracturi în unitatea pe care Occidentul o afișează în prezent, aceasta fiind de altfel și a treia dintre ipoteze.
Ipoteza III: Unitatea Occidentului se va prăbuși în final
Pentru că majoritatea satelor din "Lumea a treia" nu au condamnat invazia rusă din Ucraina, Putin vede acest război mai degrabă ca pe o confruntare cu Occidentul. Rusia este sancționată, dar nu este complet izolată. Dacă ne uităm la harta națiunilor care și-au declarat neutralitatea în actuala competiție, putem spune că "Lumea a treia" a revenit ca grupare politică, așa cum se întâmpla în timpul Războiului Rece. Putin vede Occidentul ca fiind indisciplinat, lipsit de voință, divizat politic și temător. Chiar dacă în prezent Occidentul este unit, Putin crede probabil că această unitate se va prăbuși în final.
Obiectivele aparente ale lui Putin
Ținând cont de acest context, care ar putea fi obiectivele lui Putin? Mulți observatori consideră că Vladimir Putin încearcă să reconstruiască sfera de influență pierdută odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Până la urmă Putin a declarat public că prăbușirea URSS a reprezentat "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut". Ucraina s-a aflat în componența URSS, la fel ca și alte state precum Republica Moldova, Georgia, Estonia, Lituania sau Letonia.
Alți analiști au observat că fără Ucraina, Rusia nu poate fi o mare putere. În plus, Putin a lăsat de înțeles, într-un deja notoriu articol scris chiar de către el în 2021, și care a devenit lectură obligatorie pentru militarii ruși ("Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor"), că nu percepe Ucraina ca pe un stat real. Ținând cont de modul în care s-au comportat autoritățile ruse în teritoriile ocupate – încercând de pildă să introducă în școli o istorie falsificată a Ucrainei și să readucă monumente staliniste în unele orașe – nu este exclus ca Putin să încerce chiar să elimine complet orice urmă a unei culturi ucrainene distincte.
Putin consideră de asemenea că Rusia trebuie să fie respectată la nivel mondial. Asta înseamnă, implicit că Rusia trebuie să fie temută, la fel ca Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece. Rusia este prima țară din lume ca teritoriu. În privința populației însă, Rusia se află pe locul nouă în lume și se confruntă cu un declin demografic. Economia rusă este abia pe locul al 11-lea, dar Rusia are cel mai vast arsenal nuclear din lume. Putin încearcă să le amintească periodic liderilor din Occident că Rusia deține arme nucleare. Șantajul nuclear este folosit adesea de Moscova (amenințarea cu detonarea unei arme nucleare) și face parte din categoria războiului psihologic.
În același timp, Putin este conștient că un război cu NATO ar fi catastrofal. Chiar dacă am vorbi despre un război clasic, care să nu implice arme nucleare, Moscova tot nu ar avea resursele necesare pentru a purta o astfel de confruntare. Atacul din Ucraina s-a dorit a fi o operațiune de tip "Blitzkrieg" prin care conducerea politică de la Kiev să fie decapitată rapid. "Operațiunea specială" s-a transformat însă într-un război de uzură la care Putin încearcă să se adapteze.
Dacă unitatea Occidentului nu se va prăbuși, dacă sancțiunile vor fi menținute, dacă moralul ucrainenilor nu se va prăbuși, dacă ajutoarele militare oferite Kievului vor fi menținute și dacă Occidentul va reuși să câștigă de partea sa tot mai multe state din "Lumea a treia", izolând Rusia pe scena internațională, atunci obiectivele Moscovei vor fi ratate. Câtă vreme Putin crede că poate câștiga acest război, șansele sunt ca Rusia să nu se așeze la masa negocierilor. Cu alte cuvinte, Putin trebuie să se convingă (sau să fie convins) că nu poate câștiga în Ucraina.
