Într-un an în care austeritatea a început să se facă simțită în declarațiile oficiale ale guvernelor presate de un deficit bugetar excesiv, statul român continuă să cheltuie zeci de milioane de euro pe indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație. Problema este că se pare că nici statul român nu știe exact cât alocă pentru aceste salarii, pentru că sumele sunt foarte greu de aflat, aproape imposibil.
Euronews România a încercat să dea de urma acestor bani. Ne-am lovit de o mare problemă, lipsa totală de transparență.
Cum reușește statul să ascundă salariile pe care le plătește în consiliile de administrație
După ce, în primele luni ale anului, statul a încasat mai puțin decât și-a propus în construcția bugetului pe 2023, fostul Guvern Ciucă a venit, în luna mai, cu așa-numita ordonanță a austerității. Printre alte măsuri de economie care ar fi adus 5,4 miliarde de lei până la finalul anului, ordonanța tăia și din banii pentru consiliile de administrație ale companiilor de stat. Cei care erau în mai mult de două consilii de administrație trebuiau să decidă la care renunță până în iunie. Altfel, trebuiau eliminați din toate.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: "Am vrut să verific dacă acest lucru s-a întâmplat cu adevărat, având în vedere că unele măsuri de economie din ordonanța austerității nu se respectă. De exemplu, potrivit execuției bugetare, cheltuielile instituțiilor de stat cu bunurile și serviciile nu s-au redus cu 10%. Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să prezinte Guvernului, la finalul fiecărei luni, un plan de cheltuieli pentru fiecare minister, dar nu a făcut-o în niciuna dintre lunile care s-au scurs din mai încoace. La Guvern nu a ajuns nimic. Să verificăm așadar care e situația consiliilor de administrație și dacă acestea au făcut, într-adevăr, economie, așa cum o cere legea."
Statul român este prezent în 219 consilii de administrație și plătește anual 37 de milioane de euro pentru salariile celor aproximativ 1.550 de membri dinaceste consii de administrație ale companiilor. Sunt date obținute neoficial de Euronews. Ministerul de Finanțe ne-a transmis, pe căile oficiale, că nu are o listă cu toate companiile în care statul e acționar, cu cine sunt membrii din consiliile de administrație și nici nu știe dacă aceștia ocupă această funcție în mai mult de două CA-uri.
Septimius Pârvu, expert: "Transparența rămâne o problemă. Nici nu există neapărat un registru centralizat unde să găsești toți acești membri."
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: "Deși prevedea reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, ordonanța austerității din luna mai nu impunea niciunei instituții de stat să publice și datele referitoare la cei care au plecat din funcție. Așadar, dacă vrem să aflăm dacă persoanele care ocupau funcția de membru în mai mult de două consilii de adminitrație au plecat cu adevărat din acele poziții, trebuie să verificăm, site cu site, situația fiecărei companii de stat în parte.
În încercarea de a face această centralizare, ne-am lovit de o lipsă generalizată de transparență. Companiile în care statul este acționar majoritar nu publică pe paginile proprii de internet toate informațiile care ar trebui să fi disponibile cetățenilor, așa cum cere legea".
Salariile membrilor CA ar trebui să fie publice, prin lege
Cât câștigă membrii din consiliile de administrație și dacă aceștia au bonusuri sau alte beneficii sunt unele dintre datele care ar trebui să fie publice pe paginile de internet ale companiilor.
Ioan Georgescu, avocat: "Orice persoană care este interesată să afle o astfel de informație se poate adresa instituției, iar ei nu se pot prevala de faptul că doar administrează resursa statului și că, în rest, ei sunt o companie privată. Acolo unde statul este acționar majoritar, legea spune clar că informația este între cele prevăzute de legea 544, deci ea trebuie oferită."
Compania TAROM este printre cele mai transparente. Pe site este precizat atât numele membrilor CA, dar și cât câștigă aceștia: 12.500 de lei brut. Aceleași date sunt de negăsit pe site-urile altor companii de stat.
Spre exemplu, pe pagina Transelectrica este precizată componența consiliului de supraveghere, în majoritatea cazurilor avem și CV-ul membrilor, însă nicio informație referitoare la banii pe care îi primesc lunar aceștia.
Ioan Georgescu, avocat: "În situația în care nu sunt prezente pe site, ele pot fi solicitate printr-o cerere de acces la informații de interes public, reglementată de legea 544/2001".
Într-un răspuns oficial pentru Euronews, compania Transelectrica ne transmite că remunerația fixă pentru membrii CA este aproape 18.000 lei brut pe lună, că aceștia nu primesc prime și că informațiile sunt totuși de găsit într-un document de pe site-ul instituției. Documentul se găsește la secțiunea Relații Investitori - Adunarea Generală a Acționarilor. Însă cine caută aceste detalii are de săpat prin zeci de mii de documente de pe site-ul Transelectrica, pentru a găsi această informație cu caracter public.
Sonia Teodoriu, jurnalist Euronews: "De asemenea, am cerut date referitoare la indemnizațiile membrilor din consiliul de administrație al Transgaz. Acestea nu sunt pe site-ul companiei, așa cu cere legea în mod expres. Operatorul sistemului de transport gaze naturale din România nu ne-a dat suma exactă pe care o câștigă membrii CA, însă ne-a comunicat că aceștia au o remunerație fixă de două ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu lunar. Cu alte cuvinte, Transgaz spune că, dacă vreau să aflu această informație cu caracter public și care, conform legii, ar fi trebuit să fie pe site-ul companiei, trebuie să fac singură acest calcul.
Asta înseamnă că trebuie să caut pe Institutul Național de Statistică fiecare salariu mediu net lunar din fiecare lună, în intervalul octombrie 2022 - septembrie 2023, am făcut acest calcul și am aflat că membrii CA-ul Trangaz câștigă aproape 7.600 de lei net pe lună.
Totuși, am întrebat reprezentanții Transgaz de ce nu este această informație pe site. Compania Transgaz ne-a dat un link, însă pe pagina respectivă nu era nicio informație despre suma pe care o primesc lunar membrii CA-ului Transgaz, ci doar despre cum s-a constituit consiliul de administrație al companiei."
Președintele ASF câștigă cât Ursula von der Leyen
Am cerut date și de la compania Unifarm, companie al cărei acționar unic este statul român. Fără niciun răspuns. Pe site-ul distribuitorului de medicamente găsim, într-adevăr, contractele de mandat ale tuturor membrilor din consiliul de admnistrație, exact așa cum cere legea, însă o informație esențială este hașurată: suma pe care o câștigă lunar aceste persoane. De altfel, compania nici măcar nu ne-a înregistrat această solicitare.
Ioan Georgescu, avocat: "De cele mai multe ori, aceste persoane juridice nu răspund solicitărilor și singura posibilitate pe care o are orice persoană este să se adreseze instanței de judecată. Tribunalul este competent, secția de contencios-administrativ."
Recent, o instanță de România a cerut Autorității de Supraveghere Financiară să facă public cât câștigă cei din conducere. În total, peste 1,5 milioane de euro s-au plătit în 2022 pentru pentru cele 9 persoane din consiliul ASF. Președintele Nicu Marcu a avut venituri lunare de 25.000 de euro brut, un salariu asemănător cu cel al președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.
Claudiu Năsui, deputat: "Măcar avem o lege care ne ajută, dar care nu e aplicată sau e aplicată foarte greu. Vă dați seama, dacă eu, ca parlamentar, într-o comisie care ar trebui să controleze ASF-ul, a trebuit să-i dau în judecată și după un an și jumătate de procese, plus bani pierduți, abia atunci am aflat ceva. Vă dați seama că marea majoritate a cetățenilor nu o să-și bată capul cu așa ceva, au lucruri mai bune de făcut în viață decât să se războiască cu instituții publice pentru transparență."
Septimius Pârvu, expert: "Aceste consilii de administrație sunt sunt niște, aș zice, chiar sinecuri politice, deși în lege există o procedură prin care se numesc acești membri, cu concurs, cu transparență. Dar numai dacă ne uităm la cum au arătat companiile de la nivelul Bucureștiului, de la Primăria Bucureștiului, care au fost înființate în mandatul anterior al doamnei Firea, multe din acele persoane aveau un profil politic sau erau cumva conectate. Dacă ai aceste date puse cap la cap, poți mai ușor să faci investigații, poți să vezi care este traseul acestor persoane."
Pentru a verifica dacă aceste companii cu acționariat de stat respectă legea, Guvernul a înființat AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Angajații AMEPIP vor fi printre cei mai bine plătiți bugetari. Președintele agenției va încasa aproape 4.000 de euro pe lună. De asemenea, angajații AMEPIP vor fi plătiți cu 50% în plus comparativ cu ceilalți bugetari încadrați pe poziții similare. Agenția este deocamdată în formare, însă experții atrag atenția că riscă să fie puternic politizată, fiind că numirile în funcțiile de conducere vor fi făcute direct de Secretariatul General al Guvernului.
