Ce caută noua generație de votanți la viitorul președinte al României. „Candidații nu vorbesc pe limba tineretului și exact ce îi doare pe tineri”

Sunt aproape 4,5 milioane de tineri în România, cu vârste între 18 și 35 de ani cu drept de vot. Un public țintă pe care candidații la Cotroceni nu știu cum să-l atragă. Cel puțin până acum.

Chiar și în mediul on-line, tinerii nu se regăsesc în discursul celor pe care îi vom regăsi pe listele din noiembrie. Asta deși cifrele arată că participarea tinerilor la vot a crescut cu o treime în doar 4 ani.

Cum aleg tinerii președintele și ce contează pentru ei

Tinerii care au crescut cu accesul la internet și la tehnologie digitală portabilă, de la o vârstă fragedă, nu se simt vizați de candidații la președinția României. Cel puțin asta susține Alexandra, masterandă.

Alexandra Toma, masterandă: „Eu doresc să văd un singur candidat la prezidențiale care a stat măcar o dată pe minimul pe economie, pentru că nu pare. Este foarte greu să vorbești cu un public de care nu aparții, e greu să moștenești ceva și să mai plătești și chirie. Ei încearcă să comunice pe social media, dar pare că comunică cu oricare alt public în afară de tineri. Sunt de părere că, dacă ar dori să comunice cu tinerii, ar trebui în primul rând să își ia consilier pe partea asta, chiar tineri."

O altă abordare care lipsește din discursul candidaților este despre oportunitățile oferite celor care termină o școală.

Petra Caraciuc, studentă: „Aș vrea să dispară aceste discrepanțe și diferențe între mediul rural și cel urban, să încercăm să le aduc la același nivel și să încercăm să modernizam școlile, să aducem tehnologia în școli să poată avea acces toți elevii la ea. Un alt aspect ar fi locurile de muncă și oportunitățile pentru tineri. Eu sunt la facultate și mi-ar plăcea să găsesc un loc de munca în țară, să nu fiu nevoită să plec."

Mesajele politicienilor către tineri ar trebui diferențiate și clare, este de părere Florentina.

Florentina Penescu, responsabil comunicare aplicația Palumba: „Mi se pare că există două categorii de tineri: cei din mediul rural, care au acces limitat la spațiul digital și mai limitat la oportunități, versus tinerii din orașele mari. Cel puțin la alegerile europarlamentare, foarte puțini politicieni au vorbit despre tineri. Sau sunt foarte multe generalizări, adică cel puțin în campaniile actuale ale președinților, vedem „o romanie puternica”, „vrem case”, etc, departe, dar nu vorbesc pe limba tineretului și exact ce îi doare pe tineri."

În ultimii patru ani, procentul celor care și-au exprimat votul a crescut. Aproape unu din doi tineri români a votat anul acesta. O arată cifrele care spun că și la alegerile europarlamentare din iunie au fost mai mulți tineri decât la cele locale.