Conservatorii și progresiștii vor intensifica eforturile pentru a modela viitorul bisericii romano-catolice în zilele următoare. În tot acest timp, 135 de cardinali se pregătesc să fie izolati în Capela Sixtină pentru a-l alege pe succesorul Papei Francisc.
Grupul de cardinali care va vota pentru următorul lider al aproximativ 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume este mai puțin previzibil decât oricând. Marea majoritate a cardinalilor se află pentru prima dată într-un conclav papal.
Opt din primii 10 papabili dați de presa internațională au fost numiți de Papa Francisc în ultimii 12 ani. Douăzeci dintre cardinalii care intră în conclav au devenit cardinali abia în decembrie 2024. Mulți nu s-au întâlnit niciodată înainte de moartea Papei Fracisc.
Totuși, nu trebuie să uităm că, în 2013, Jorge Mario Bergoglio nu era considerat papabil, dar până la sfârșitul conclavului era Papa Francisc.
Deși conclavul încă nu are o dată de începere stabilită, discuțiile ad-hoc discrete și lobby-ul pe coridoarele, sălile de mese și grădinile Vaticanului au căpătat ritm alert în ultimele zile.
Discuții despre succesorul papei au fost de fiecare dată când starea de sănătate a suveranului pontif a fost pusă la încercare, inclusiv la începutul acestui an.
Pietro Parolin și Mateo Zuppi sunt candidații italieni văzuți drept continuatori ai doctrinei papei Francisc; americanul Raymond Burke face parte din grupul MAGA al cardinalilor, aripa americană conservatoare care face presiuni în rândul participanților la conlclav. Din aceeași zonă de credințe și viziune vine și cardinalul Gerhard Müller, un german care a avertizat săptămâna trecută că biserica s-ar putea scinda, dacă viitorul papă nu va fi ales din rândul conservatorilor.
Papa Francisc a fost primul suveran pontif care a numit cardinali din comunități foarte mici, precum Peru, Ecuador, Algeria sau Mongolia - un răspuns menit să echilibreze raportul de forțe, dominat de cardinalii din Europa și America de Nord.
În 2013, mai mult de 50% dintre cardinalii din conclav erau europeni. Acum, proporția a scăzut la 39%, în timp ce 18% provin din Asia, 18% din America Latină și Caraibe și 12% din Africa subsahariană.
Papa Francisc a căutat, de asemenea, să coboarea vârsta medie a colegiului cardinalilor. Șapte dintre cei numiți în decembrie anul trecut aveau sub 60 de ani, unul – episcopul Mykola Bychok, născut în Ucraina, dar din Melbourne, doar 44.
În ultimul secol, majoritatea conclavelor au durat două-trei zile, iar Papa Ioan Paul al II lea, cardinalul Karol Wojtyla avea 58 de ani când a fost ales pentru 27 de ani de pontificat.
