În nordul Crimeei a fost decretată situație de urgență în urma unor explozii la o bază militară rusească de acolo. Totul se întâmplă după ce săptămâna trecută, tot în peninsula anexată de Moscova în 2014, o serie de explozii s-a produs la o bază din Marea Neagră. Atunci au fost distruse mai multe avioane de război rusești.
Incendiul dintr-un depozit temporar de muniții, care a declanșat explozii în Crimeea anexată Rusiei, este un „act de sabotaj”. Asta susține Rusia, care însă nu i-a numit pe autori. Doi oameni au fost răniți.
Serghei Aksionov, guvernatorul Crimeei, numit de Rusia: „Acum avem o declarație oficială a Ministerului Apărării, potrivit căreia situația de astăzi a fost cauzată de sabotaj. Înțelegem deja ce se întâmplă. Peste 3.000 de oameni au fost deja evacuați din satele Maiskoie și Azovskoie. Sunt, desigur, case avariate, se vede cu ochiul liber, iar mai multe case au ars. Am mers cu mașina până la depozite și am văzut câteva case în flăcări. Vom vedea. Pur și simplu nu lăsăm oamenii să intre în zona afectată. De îndată ce exploziile se opresc, comisia își va începe ancheta.”
Rusia acuză că incendiile au provocat daune infrastructurii locale
Rusia acuză că incendiile au provocat daune infrastructurii locale, cum ar fi căile ferate și liniile de electricitate. Între timp, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a numit exploziile „demilitarizarea în acțiune”.
„S-a intrat într-o logică de război de uzură. Este foarte posibil ca Federația Rusă să considere faptul că în acest moment, prin intervenția militară, scopul urmărit este anexarea estului și sudului Ucrainei și din acest punct de vedere nu numai acțiunile militare sunt interesant de observat în acest moment, ci și faptul că se încearcă, în regiunile ocupate din Donbas, organizaea administrativ-teritorială sub suveranitate rusă. Sunt filialele băncilor din Federația Rusă, francize deschise în zonă, mediile sociale sunt preluate din Federația Rusă și închise cele care funcționau în Ucraina și organizarea unor referendumuri, în așa fel încât administrația prorusă să poată fi funcțională, ceea ce ar însemna ca, din punctul de vedere al suveranității Federației Ruse, teritoriile din est și sud să fie considerate a fi parte, ca și Crimeea, din întregul teritoriu al Federației Ruse, deci sub această suveranitate”, a declarat Cristan Diaconescu, fost ministru de Externe al României, la Euronews Romania.
„Rușii speră ca până la sfârșitul anului să osifice această frontieră”
Fostul ministru a mai adăugat că „linia frontului, în acest moment, este cam de 620 de mile, iar rușii speră ca până la sfârșitul anului să osifice această frontieră, în timp ce ucrainenii doresc contrariul, cu sprijinul occidental”.
„Cred că Rusia nu își mai propune acest lucru, denazificarea Ucrainei. Ucrainenii au fost pregătiți, determinați, au avut și un lider și un sprijin occidental mult mai semnificativ decât în 2014”, a mai spus Cristian Diaconescu.
Centrala nucleară Zaporojie
În ceea ce privește situația de la centrala nucleară Zaporojie, Diaconescu a explicat că „operatorii ucraineni au rămas în centrală, dar deciziile se iau de un comandament rus”.
„Pericolul potențial este unul foarte mare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena, aflând de această situație, a cerut o formă de inspectare, urmând ca o echipă internațională să fie prezentă, pentru a vedea starea de fapt, însă nu a primit acest acord. La ONU s-a discutat și se discută și în acest moment în ce măsură și în ce formă se poate interveni în legătură cu această centrală. Se desfășoară activități militare, ce ridică nivelul de impredictibilitate în ceea ce privește funcționarea acestei centrale și cu toate acestea nu se permite accesul internațional. Deocamdată, cu toate că Federația Rusă a transmis un anume mesaj, că un anume armistițiu ar putea fi o cale, deocamdată nu s-a facut nimic. Lumea internațională este intercondiționată, există relații de tot felul, care, la un moment dat, pot fi operaționale, dacă există voință politică. Eu sper că presiunea internațională va fi una de natură să convingă autoritățile ruse, pentru a avea o atitudine ceva mai flexibilă”, a mai declarat Cristian Diaconescu.
Fostul ministru a mai precizat că 42 de state, inclusiv România, au transmis un semnal în acest sens, pentru a cere Federației Ruse să își retragă forțele militare din zonă, implicit accesul și verificarea internațională.
„Atâta vreme cât centrala este considerată de forțele ruse ca un obiectiv militar, situația devine foarte complicată pe zi ce trece, pentru că doresc ca acest obiectiv militar să reprezinte un avanpost în regiune”, a conchis fostul ministru, la Euronews Romania.
