Fluxul istoric de refugiați care ajung în Europa după ce fug de războiul din Ucraina ar putea să nu fie nici măcar o criză, potrivit comisarului european responsabil cu Migrația.
Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, a vorbit pentru Euronews despre Directiva privind protecția temporară, care a fost activată pentru prima dată în istorie la câteva zile după ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022. Aceasta le permite ucrainenilor care fug de agresiunea Rusiei să locuiască în bloc până în martie 2024.
Succesul său, a declarat Johansson, înseamnă că fluxul de până la patru milioane de refugiați ucraineni care vin în Europa nu reprezintă neapărat o criză.
"Cred că [Directiva privind protecția temporară] a dovedit că funcționează. Adică, imaginați-vă, dacă comparați 2015, de exemplu, oamenii fugeau de războiul din Siria, iar UE nu a activat Directiva privind protecția temporară, care exista deja atunci, dar nu a fost activată și asta ne-a lăsat, de asemenea, într-o situație în care eram foarte divizați în ceea ce privește problema migrației și a refugiaților și a azilului, iar multe sisteme de azil au fost într-adevăr blocate de o mulțime de cereri de azil. Existau timpi lungi de așteptare", a spus ea.
"Acum, bineînțeles, există provocări. Nu voi nega acest lucru, dar cred că ne ocupăm de această criză a refugiaților într-un mod mult, mult mai bun. Poate că nici măcar nu este o criză, chiar dacă este cel mai mare număr de refugiați de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace."
Accesul migranților la piața muncii
Ea a adăugat că, în ciuda numeroaselor probleme care există încă pentru ucrainenii din Europa, cum ar fi cele legate de locuințe și de ocuparea forței de muncă, Directiva privind protecția temporară ar trebui considerată un succes.
"Avem o mulțime de provocări. Adică, găzduim patru milioane de refugiați ucraineni. Aceasta este într-adevăr o provocare uriașă, uriașă, desigur, pentru întreaga Europă și în special pentru statele membre care sunt cele mai afectate, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Polonia, dar și Germania", a declarat ea pentru Euronews.
"Dar cred că într-adevăr, pentru a avea o perspectivă, dacă cineva m-ar fi întrebat acum un an, înainte de izbucnirea războiului, dacă veți fi capabili să gestionați patru milioane de noi refugiați la fel de bine cum am făcut-o noi, cred că foarte puțini ar fi răspuns pozitiv, fără nicio ezitare. Așadar, ținând cont de provocările uriașe, cred că realizările sunt cu adevărat mari."
Marta Jaroszewicz, de la Centrul de Cercetare a Migrației din Varșovia, a declarat că Bruxelles-ul trebuie să privească problema cu o viziune mai lungă.
"Migranții sunt mai mult sau mai puțin adaptați (la viața în Europa), corect, dar acum, există o problemă a accesului lor pe piața muncii, probleme masive de apartamente. Acesta este momentul în care trebuie să ne gândim la o strategie pe termen mai lung", a declarat Jaroszewicz pentru Euronews.
