Războiul dintre Israel și Hamas are ramificații și în Marea Roșie. De când a început acest conflict, grupul rebel yemenit Houthi a lansat o serie de atacuri asupra navelor de marfă care au tranzitat zona. Insurgenții, sprijiniți de către Iran, spun că acționează în semn de solidaritate cu palestinienii. Ei au amenințat că vor ataca orice navă care se deplasează înspre sau dinspre Israel, exceptându-le pe cele cu ajutoare umanitare pentru Gaza, așa cum notează The Economist.
La 19 noiembrie 2023, rebelii Houthi au deturnat o navă cargo care avea legături cu o companie israeliană. La 12 decembrie 2023, o rachetă lansată dintr-o zonă din Yemen controlată de rebeli a avariat un petrolier norvegian, despre care proprietarul acestuia spune că nu avea ca destinație Israelul. Nave de război franceze au fost, de asemenea, vizate. Ca răspuns, Statele Unite au încercat să pună pe picioare o forță internațională care să protejeze liniile de navigație din Marea Roșie. În ultimele săptămâni ciocnirile dintre forțele navale americane și rebelii Houthi au devenit mai intense.
Cine sunt rebelii Houthi?
Mișcarea Houthi a apărut în nordul Yemenului, unde majoritatea populației este adeptă a zaidismului, o sub-sectă a islamului șiit. Imamii zaidi s-au luptat pentru controlul regiunii timp de secole, iar în 1918 au înființat un stat suveran. Imamii au condus până în 1962, când o lovitură de stat militară a declanșat un război civil care a dus la înființarea Republicii Arabe Yemenite. Zonele zaydi au devenit mai sărace decât zonele centrale predominant sunnite.
Apoi, în anii ‘80, guvernul saudit și, într-o mai mică măsură, cel yemenit au început să promoveze sunnismul radical în nord. Ca răspuns, a apărut o mișcare de rezistență relativ pașnică. În anii ‘90, Hussein al-Houthi, un cleric zaidi, a ajutat la lansarea unor grupuri religioase menite să contracareze grupurile sunnite finanțate de Arabia Saudită. Până în 2001, grupul său s-a divizat. Adepții facțiunii sale au devenit cunoscuți sub numele de „Houthi”.
Treptat, sprijinul tot mai mare acordat mișcării a transformat-o într-o amenințare pentru guvernul yemenit. Liderii țării au sprijinit invazia americană în Irak în 2003, pe care mulți yemeniți au denunțat-o. Profitând de indignarea acestora, Hussein al-Houthi a făcut apel la proteste în masă. El s-a referit la Revoluția Islamică din Iran și la Hezbollahul din Liban ca modele de rezistență. Totodată, grupul radical a adoptat un slogan care cere exterminarea Americii și a Israelului.
Pe măsură ce rebeliunea din nordul țării a luat amploare, guvernul a luat măsuri de reprimare. După ce Hussein al-Houthi a fost ucis de forțele guvernamentale în 2004, noii lideri Houthi au purtat primul lor război împotriva guvernului yemenit. O mare parte din armamentul lor provenea de pe piața neagră. Brutalitatea represiunii guvernamentale a încurajat mai mulți luptători să se alăture conflictelor ulterioare, dezvoltând aripa militară a grupului Houthi. În 2011, în timpul primăverii arabe, rebelii Houthi au preluat controlul asupra Saada, o provincie din nordul Yemenului.
În 2014, rebelii și-au extins controlul asupra capitalei Yemenului, Sana'a. Cu sprijinul Iranului, aceștia au cucerit cea mai mare parte din vestul Yemenului. Președintele de atunci al țării, Abd Rabbo Mansour Hadi, a fugit în Arabia Saudită. În 2015, la cererea sa, saudiții au lansat o campanie împotriva rebelilor. Războiul civil a continuat și în anii următori. La începutul anului 2023, ONU a declarat că aceasta era încă cea mai gravă criză umanitară din lume.
În aprilie 2022 a avut loc o încetare temporară a focului, iar Yemenul s-a bucurat de un calm relativ. Acest lucru le-a permis rebelilor să își întărească controlul asupra porțiunilor din țară aflate încă sub controlul lor, inclusiv Sana'a.
Deși luptătorii lor au sloganuri care îndeamnă la moartea Americii și a Israelului, aceștia nu dispun de capacitățile militare necesare pentru a reprezenta o amenințare serioasă în afara Yemenului. Una dintre rachetele sale cu cea mai mare rază de acțiune, Burkan-2h, poate parcurge aproximativ 1.000 km. Cu toate acestea, poziția geografică a Yemenului le permite rebelilor să reprezinte o amenințare pentru navele care tranzitează Marea Roșie și ies în Golful Aden și Marea Arabiei prin strâmtoarea de la Bab al-Mandab.
Statele Unite încearcă acum să protejeze comerțul prin Marea Roșie, iar lucrul acesta implică costuri tot mai mari din cauza atacurilor lansate de rebeli. Câtă vreme grupul va continua să controleze vestul Yemenului și va primi finanțare din partea Iranului, acesta va continua să reprezinte o amenințare pentru navele comerciale din această zonă.
