Toți ochii sunt ațintiți zilele acestea asupra Finlandei. Aderarea la NATO și alegerile legislative așază Finlanda pe prima pagina a politicii europene.
În zorii accederii la Alianța Nord-Atlantică, probabil europenii se întreabă cine este Petteri Orpo, politicianul de centru-dreapta, al cărui partid (Coaliția Națională) a câștigat alegerile din Finlanda (cu 20.8% din voturi) și care va prelua de la Sanna Marin frâiele Executivului de la Helsinki.
POLITICO i-a făcut un «portret-robot editorial», în care îl conturează drept o personalitate cu experiență în politică, în care cetățenii pot avea încredere că va conduce bine țara în vremuri de criză, în eventualitatea în care va ajunge premier.
Publicația arată că finlandezii au jucat la sigur și au ales cu majoritate partidul condus de un om politic prudent și calculat, care să-i cârmuiască într-un context economic tot mai vulnerabil – cu o recesiune post-pandemică ce bate la ușă și în condițiile unui război sângeros în vecinătate.
Cu o carieră politică vastă, fost ministru de Finanțe, al Agriculturii și al Internelor și parlamentar din 2007, Orpo i-a convins pe alegători că în momente în care economia Finlandei se regăsește în impas, doar o viziune pragmatică îi poate ajuta să depășească o eventuală criză. Iar pentru aceasta, a ales să o portretizeze pe rivala Sanna Marin drept o politiciană libertină, cheltuitoare, în care electoratul nu-și mai poate depozita încrederea.
Acesta a mizat pe temerile profunde, dar legitime ale finlandezilor - creșterea datoriei publice, războiul, criza economică și a oferit soluții la fel de simple - o administrație publică mai suplă, creștere economică, un plan de austeritate de 6 miliarde de euro și augmentarea forței de muncă prin absorbția controlată de imigranți.
"În opinia mea, Finlanda nu poate supraviețui fără mai multă forță de muncă provenită din imigrație. Vreau ca Finlanda să rămână o țară deschisă și internațională", a declarat el pentru AFP.
De ce o absorbție controlată?
"Însă, odată cu creșterea forței de muncă, trebuie să avem o politică de azil strictă și să controlăm imigrația", a completat acesta.
Chiar dacă de-a lungul carierei sale politice Orpo a exclus colaborarea cu extrema-dreaptă finlandeză, în ultima campanie electorală, politicianul a declarat că este deschis unei alianțe, în pofida disensiunilor - pe tema imigrației, a politicilor climatice și ale UE - dintre formațiunea pe care o conduce, Partidul Coaliția Națională, și populiștii de extremă-dreapta, din Partidul Finlandezilor.
Schimbarea de Executiv de la Helsinki va marca scena politică europeană
Sanna Marin, în vârstă de 37 de ani, lider al Partidului Social-Democrat, a cucerit prin progresism, liberalism, tinerețe și volubilitate. Ea a devenit rapid celebră pentru reputația de cea mai tânără șefă de guvern din lume.
Toate acestea au fost dublate de o poveste de viață dificilă cu care multă lume a rezonat - femeia inteligentă și muncitoare care a reușit prin sine însăși.
Marin s-a născut într-o familie modestă, a crescut în apropiere de Tampere, centrul industrial al ţării, unde mai târziu a preluat conducerea consiliului municipal.
''Părinţii mei au divorţat din cauza problemelor cu alcoolul ale tatălui meu când eram copil", a dezvăluit ea pe blogul personal.
A fost crescută de mama sa şi de partenera acesteia, într-o familie gay, "cu posibilități modeste, care locuia într-un apartament social". Iar pentru a avea bani de studii, a lucrat într-un supermarket, lucru pentru care a fost uneori șicanată.
Sanna Marin are studii administrative, a fost aleasă deputat la 30 de ani, iar ascensiunea sa este pusă pe seama calităților oratorice remarcabile. În 2019, după victoria social-democraților, a fost numită ministru al Transporturilor, iar ulterior a fost propulsată în fruntea Guvernului, după demisia premierului Antti Rinne. Aceasta este căsătorită și are un copil.
De cealaltă parte, Petteri Orpo, politician de centru-dreapta, în vârstă de 53 de ani, liderul Coaliţiei Naţionale, s-a născut în Köyliö, în sud-vestul Finlandei, a crescut într-o familie în care se făcea politică.
Orpo are studii politice, este membru al parlamentului din 2007, a fost ministru de trei ori și este activ în politică din anii '90. Este căsătorit și are doi copii.
1.000.000 versus 15.000, dar nu și la urne
Dacă alegerile s-ar fi organizat pe Instagram, Sanna Marin cu siguranță ar fi ieșit învingătoare. Chiar dacă Petteri Orpo este un politician fad pe social-media și are doar 1.4% din cifra urmăritorilor Sannei Marin, rezultatele scrutinului au dovedit că acesta și-a cunoscut mai bine electoratul, a instrumentat mai bine temerile acestuia și a apăsat butoanele potrivite.
"Începem negocierile guvernamentale cu economia ca temă principală", spunea Orpo, în timp ce numărătoarea voturilor se apropia de final.
Frica, cel mai bun aliat al lui Orpo
După înfrângerea la limită în alegerile din 2019, Orpo a ales să rămână în opoziție și să promoveze politici destinate creșterii economice, avertizându-i pe finlandezi că nu vin vremuri ușoare.
Pe măsură ce partidul său se eroda în opoziție, opinia publică se întreba dacă inițiativele de campanie bazate pe inducerea fricii vor da roade și vor depăși popularitatea Sannei Marin.
Însă cele 48 de locuri în parlament obținute de Coaliția Națională au demonstrat că înrădăcinarea unor temeri în mințile finlandezilor poate avea rezultate pe termen lung.
Accentul pus de Orpo pe prudență fiscală și reforme economice a dat roade, iar asta s-a văzut cu ochiul liber în momentul în care s-a adresat publicului la finele scrutinului. Cumpătarea sa obișnuită a fost înlocuită de bucurie.
Încep negocierile
Însă calitățile politice ale lui Orpo vor fi revelate odată cu începerea negocierilor pentru coaliția de guvernare. Politicianul va fi constrâns de partid să negocieze inițial cu populiștii, iar abia apoi să se îndrepte către social-democrați, crede Teivo Teivainen, profesor de Științe Politice la Universitatea din Helsinki.
Negocierile pentru formarea unei coaliții îi vor oferi lui Orpo, un politician care a stat mai mult în umbra marilor decizii, posibilitatea de a demonstra că poate face politică la nivel înalt. Dacă acesta va reuși să ajungă la un acord care să satisfacă atât facțiunea conservatoare, cât și cea liberală a Coaliției Naționale de centru-dreapta, va demonstra că poate conduce un guvern.
"Dacă va ajunge să formeze un guvern cu social-democrații, percepția că a încercat din greu să formeze mai întâi o coaliție de dreapta nu va putea fi ștearsă", a mai spus Teivainen, pentru POLITICO.